Grindeanu răspunde Kremlinului în disputa privind alegerile
Sorin Grindeanu a transmis, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că reacția Kremlinului la ancheta Parchetului General privind ingerința Rusiei în alegerile din România se înscrie în aceeași linie de negare și manipulare. El a subliniat că respingerea repetată a acuzațiilor nu poate anula concluziile din documentele oficiale și din actele de urmărire penală, unde implicarea Moscovei este consemnată. Potrivit liderului PSD, instituțiile din România își desfășoară activitatea conform legii și vor prezenta în instanță probele strânse în acest dosar.
„Răspunsul purtătorului de cuvânt al Kremlinului la dosarul instrumentat de Parchetul General este în aceeași notă de manipulare și de negarea a dovezilor evidente privind implicarea Rusiei în tentativa de modificarea a rezultatului alegerilor din România”, a scris Grindeanu pe Facebook.
„Negarea repetată nu schimbă realitatea consemnată în rapoarte oficiale și acte de urmărire penală. Interferența rusă este documentată; în România, instituțiile își fac treaba și vor prezenta probele în fața judecătorilor.”, a mai adăugat liderul PSD.
Mecanism complex de război hibrid, sprijinit de Rusia
Sorin Grindeanu a subliniat că deschiderea dosarului la București nu marchează sfârșitul confruntării cu ingerințele externe. În opinia sa, faptul că ancheta a ajuns în instanță reprezintă doar o etapă a unei lupte continue pentru apărarea democrației. El a arătat că instituțiile statului – atât cele vizibile, cât și cele mai puțin expuse publicului – au colaborat pentru a scoate la iveală un mecanism complex de război hibrid, sprijinit de Rusia și orientat către destabilizarea societății și influențarea procesului electoral.
Grindeanu a atras atenția că România s-a aflat în centrul unor campanii hibride de amploare, menite nu doar să influențeze alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, ci și să afecteze stabilitatea instituțiilor și ordinii publice. El a avertizat că, având în vedere rundele electorale care urmează, pericolul unor astfel de acțiuni nu poate fi considerat înlăturat.
„România a fost ținta principală a unor campanii hibride masive, cu scopul de a influența alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, dar și de a destabiliza mai larg ordinea publică și instituțiile statului. Și vor mai fi alegeri. Iar asta înseamnă că amenințarea nu a dispărut.”, a scris acesta.
Grindeanu a descris dosarul ca pe un exemplu relevant din care și alte state europene pot trage concluzii utile. El a subliniat că România are datoria să arate prin acțiuni concrete că dispune de mecanisme democratice capabile să facă față provocărilor și să transmită un mesaj ferm de respingere a „lecțiilor venite dinspre Rusia”. În opinia sa, democrația din România nu rămâne pasivă, ci se apără, se adaptează și reacționează cu fermitate atunci când este pusă sub atac.
Răspunsul Kremlinului
Procurorul general al României, Alex Florenţa, a afirmat marţi că țara a fost vizată de campanii hibride ample în contextul alegerilor din 2024, care au inclus atacuri cibernetice, acțiuni menite să destabilizeze ordinea publică, precum și campanii de dezinformare și micro-targetare a populației pentru influențarea electoratului.
Ca răspuns, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat acuzațiile lui Florenţa, susținând că afirmațiile privind implicarea Rusiei în scrutinul prezidențial românesc nu corespund realității.
”Nu. Nu este. Să ne amintim cum Washingtonul a acuzat Rusia că a interferat în alegeri, tentative de destabilizare etc. Apoi chiar ei eu recunoscut că nu era aşa. Acelaşi lucru este valabil şi pentru România”, a declarat Peskov pentru RBK.
