Creșterea semnificativă a facturilor la energie în România
Premierul Ilie Bolojan a comentat vineri creșterea semnificativă a facturilor la energie, subliniind că sprijinul acordat trebuie să fie concentrat asupra persoanelor vulnerabile, care au cea mai mare nevoie de ajutor. Într-un context în care costurile energiei continuă să crească, șeful guvernului a evidențiat importanța unui abordări echilibrate, care să combine măsuri de protecție socială cu soluții pe termen lung pentru stabilizarea pieței energetice.
Potrivit lui Bolojan, pentru a gestiona eficient această situație, nu este suficient să se acorde doar sprijin financiar temporar: este necesar să se investească în infrastructura de producție și stocare a energiei, pentru a asigura un sistem funcțional și sustenabil. Premierul a subliniat că doar prin creșterea capacității de producție și prin dezvoltarea facilităților de stocare a energiei se poate reduce prețul acesteia atât pentru cetățeni, cât și pentru companii.
Premierul a punctat că, deși efectele măsurilor de sprijin pot fi vizibile pe termen scurt, soluțiile reale și sustenabile implică schimbări structurale: de la creșterea producției interne de energie, la consolidarea capacităților de stocare, până la reglementarea pieței și monitorizarea atentă a operatorilor din domeniu. Această abordare, a explicat Bolojan, este esențială pentru prevenirea unor viitoare creșteri neașteptate de prețuri și pentru protejarea stabilității economice a țării.
“Formulele de sprijin în orice domeniu trebuie date, într-adevăr, la cei care au absolută nevoie. Pentru a scădea prețul energiei, atât pentru cetățeni, cât și pentru companii trebuie să avem mai multă producție, capacitate de stocare mai mare pentru a echilibra lucrurile, e nevoie să avem o piață funcțională.
De asemenea, să ne asigurăm că cei care sunt operatori în acest domeniu acționează corect. Nu am discutat cu domnul ministru acest lucru, văd despre ce e vorba. Dar pentru a rezolva problema pe fond acestea sunt măsurile care trebuie avute în vedere.
Nu se vor vedea rezultatele de pe o zi pe alta, dar trebuie să corectăm lucruile care s-au cumulat negativ în acești ani”, a adăugat Ilie Bolojan.
Asigurarea securității energetice
Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța asigurării securității energetice a României, atrăgând atenția asupra deficitului de producție existent și asupra necesității finalizării lucrărilor la hidrocentrale și termocentrale, unele dintre acestea fiind în stadii avansate, iar altele stagnând.
”E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică. Avem un minus de producţie în România şi pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată şi termocentralele la care lucrările lâncezesc.
Vă rog să vă gândiţi că la Iernut, unde avem o centrală importantă de 400 de megawaţi, lucrările au început din 2016 şi dacă nu corectăm ceea ce se întâmplă acolo, nu ne putem gândi că în 2026, deci după 10 ani, am putea termina. Dacă vom continua tot aşa cum am gestionat astfel de proiecte în anii trecuţi, cu siguranţă nu vom vedea capacităţi de producţie noi puse în practică.
Ori fără astea, fără capacităţi noi care să ne asigure energie în bandă pentru a putea compensa în orele în care avem deficit, nu vom avea o producţie suficientă şi nu ne putem gândi la un preţ care să fie mult mai redus”.
Bolojan a explicat că simplificările legislative trebuie implementate astfel încât finalizarea hidrocentralelor să nu fie blocată.
”Simplificările legislative care să permită finalizarea hidrocentralelor trebuie să le punem în practică în aşa fel încât să nu se blocheze finalizarea acestora”.
De asemenea, premierul a evidențiat rolul proiectelor nucleare.
”Susţinerea proiectelor din domeniul nuclear, în principal, zona de la Cernavodă este, de asemenea, un lucru foarte important şi accelerarea lucrărilor, derularea proiectării cât mai repede pentru a începe lucrările este foarte importantă în aşa fel încât în anii următori să avem un mix energetic care să fie de natură, să asigure o energie competitivă în România, nu doar constantă, nu doar suficientă, ci şi la un preţ bun, iar componenta de nuclear este foarte importantă”.
Pe termen scurt, Bolojan a subliniat importanța susținerii proiectelor de stocare a energiei, mai ales pentru a valorifica eficient energia produsă din surse fotovoltaice.
”În acelaşi timp, pe termen scurt, trebuie să susţinem proiectele de stocare şi de pompaj din marele acumulări, pentru că avem în continuare în derulare proiecte pe fotovoltaic importante. Eroarea pe care cred că am făcut-o este că ne-am gândit să facem eficienţă energetică la oameni acasă şi nu ne-am gândit cum facem sistemul naţional eficient şi fără a finanţa capacităţi de stocare importante, fără a nu mai finanţa nici un panou fotovoltaic fără capacitate de stocare, înseamnă dezechilibre majore şi, aşa cum aţi aflat în ultimele zile, la prânz avem supraproducţie, iar seara avem un deficit care, dacă nu îl putem compensa din acumulări, nu am făcut nimic”.
Premierul a abordat și strategia privind cărbunele.
”Strategia pe cărbune este un lucru care trebuie să-l închidem în perioada imediat următoare. Pe de o parte, pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare şi suntem într-o fază avansată de negocieri cu Comisia pentru a închide acest jalon şi nu avem decât două direcţii strategice. Sau încercăm să menţinem mai mult timp producţia de cărbune în zona Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia, în aşa fel încât să nu mai fie căpuşat, să nu mai fie necesar să acordăm miliarde de lei anual subvenţii pentru a funcţiona lucrurile acolo. Sau dacă aceste lucruri nu vor fi făcute datorită costurilor foarte mari, în mod cert a doua ipoteză este să renunţăm la producţia pe cărbune. Eu personal susţin prima variantă, dar pentru asta nu mai putem continua aşa cum avem lucrurile astăzi”.
În plus, Bolojan a atras atenția asupra importanței pregătirii sectoarelor economice pentru valorificarea gazului din Marea Neagră începând din 2027.
”Din punctul acesta de vedere, este foarte important să pregătim sectoare economice care, din 2027, să preia gazul suplimentar care se va exploata din Marea Neagră în aşa fel încât să nu facem ceea ce facem astăzi cu producţia agricolă, să o exportăm neprocesată şi acest gaz, o bună parte din el, să fie valorificat în ţara noastră, în companii care să producă îngrăşăminte chimice pentru agricultură, pentru petrochimie, în zona metalurgică în aşa fel încât să punem în valoare acest potenţial important care înseamnă resursele de gaz”.
