O criză financiară „inevitabilă” se conturează pe scena mondială
Economistul Bruno Colmant avertizează că următoarea mare criză financiară nu mai este o chestiune de posibilitate, ci de timp. În opinia sa, vulnerabilitățile acumulate în economia globală se vor manifesta brusc, iar „izbucnirea ei va surprinde pe toți”.
Într-un interviu pentru Euractiv, el a explicat că această criză se va manifesta într-o manieră lentă, „insidioasă și silențioasă”, ceea ce o face cu atât mai periculoasă pentru actorii economici și pentru piețele financiare internaționale.
„O criză financiară se profilează la orizont, insidioasă și silențioasă, ceea ce o face cu atât mai formidabilă. Iar izbucnirea ei îi va surprinde pe toți cei care nu au putut auzi bubuitul prevestitor”, a declarat Bruno Colmant.
El consideră că evenimentele care se apropie nu vor fi izolate, ci sistemice. Acestea vor rezulta din combinația dintre două vulnerabilități fundamentale: datoria publică în creștere a Statelor Unite, care a atins un nivel considerat nesustenabil, și fragilitatea tot mai vizibilă a dolarului, care reprezintă de zeci de ani pilonul central al sistemului financiar internațional.
Economistul a subliniat că, în teorie, ambele dezechilibre ar putea fi corectate, însă direcția actuală a politicilor economice americane complică orice redresare.
„Ambii factori ar putea fi corectați, dar retorica lui Donald Trump se bazează pe o goană nebunească spre creșterea economică prin viitoare reduceri de impozite și, prin urmare, pe o creștere a datoriei publice a SUA. Prin urmare, o criză financiară este inevitabilă”, a mai spus Colmant.
Strategiile economice ale administrației Trump, o sursă de dezechilibru
Bruno Colmant explică faptul că vulnerabilitatea financiară a Statelor Unite este, de fapt, unul dintre principalele motive pentru care administrația Trump adoptă o poziție mai agresivă pe scena internațională. În opinia sa, Washingtonul încearcă să compenseze slăbiciunile interne printr-o politică externă dură și prin accentuarea sentimentului de putere economică.
„În centrul acestei fragilități se află explozia datoriei publice a SUA. Alimentată de un deficit bugetar cronic și exacerbată de politici de stimulare și reduceri masive de impozite, aceasta ar putea ajunge până la 140% din PIB, conform proiecțiilor”, a precizat economistul belgian.
Acesta atrage atenția și asupra pierderii treptate a hegemoniei dolarului pe piețele internaționale. Colmant subliniază că semnele de îngrijorare se reflectă deja în deciziile agențiilor de rating, care au retrogradat perspectiva datoriei suverane a Statelor Unite. În opinia sa, aceste semnale sunt o consecință directă a politicii fiscale actuale, considerate un risc major pentru stabilitatea financiară globală.
Economistul observă că „tensiunile internaționale împing SUA să mențină niveluri ridicate de cheltuieli, în timp ce polarizarea internă blochează orice reformă fiscală”.
Potrivit acestuia, noul val de „geoeconomie” – în care statele folosesc economia ca instrument de influență geopolitică – a determinat o orientare tot mai protecționistă a politicii americane.
„Sub Trump, acest lucru s-a tradus în măsuri care vizează slăbirea hegemoniei industriale a națiunilor rivale, protejând în același timp dominația financiară a SUA, dar cu riscul fragmentării globale”, a mai precizat el.
Dolarul american, un pilon al sistemului financiar aflat sub presiune
Un al doilea factor de risc major menționat de Bruno Colmant este fragilitatea tot mai accentuată a dolarului american. Economistul avertizează că dolarul se confruntă nu doar cu presiuni externe, ci și cu o erodare internă generată de politizarea politicii monetare și de influențele electorale asupra deciziilor economice.
„Politizarea crescândă a politicii monetare, care este acum supusă considerațiilor electorale, amenință direct stabilitatea dolarului. Pierderea încrederii în forța instituțională și fiscală a SUA ar putea declanșa o depreciere a dolarului, ducând la reacții în lanț devastatoare: devalorizări competitive, inflație globală în creștere și panică pe piață”, avertizează economistul.
În viziunea sa, orientarea naționalistă și izolaționistă promovată de Donald Trump ar putea accelera procesul de slăbire a monedei americane. Colmant amintește că dolarul, care domină sistemul monetar mondial încă din 1944, își trage o mare parte din putere din forța militară și politică a Statelor Unite.
„Dolarul, care a dominat sistemul monetar global din 1944, este susținut de armata americană. Dar astăzi, SUA se retrage din conflicte, își abandonează aliații și cedează zone de influență. Sub președinția lui Trump, apare un naționalism înfloritor, slăbind dolarul, a cărui credibilitate pentru investițiile durabile scade.
Va veni un moment în care dolarul nu va mai avea suficiente garanții pentru a-și asigura credibilitatea. Acesta este amurgul dolarului. Sistemul juridic american a devenit un instrument de hegemonie economică, supunând companiile străine jurisdicției sale extrateritoriale, erodând suveranitatea și concurența”, a concluzionat Colmant.
Potrivit acestuia, pierderea credibilității dolarului ar marca o schimbare profundă în arhitectura economică mondială, cu consecințe directe asupra fluxurilor comerciale, investițiilor și stabilității geopolitice.
