Cel mai amplu exercițiu de mobilizare a rezerviștilor din București-Ilfov
Ministerul Apărării Naționale a demarat duminică, în mod oficial, exercițiul de mobilizare „Mobex 2025 București-Ilfov”, considerat cel mai complex din ultimul deceniu. Activitățile sunt programate să se desfășoare pe parcursul mai multor zile și implică peste 10.000 de rezerviști, printre care se numără atât foști militari în termen, cât și profesioniști care au făcut parte din structurile active ale Armatei Române.
Conform planului anunțat de MApN, după ședința de organizare de duminică, începând de luni, echipe de polițiști și reprezentanți ai centrelor militare vor merge la domiciliul persoanelor vizate pentru a le înmâna ordinele de chemare. Rezerviștii trebuie să se prezinte la unitățile militare la care sunt arondați, în zilele stabilite, pentru verificarea datelor și reluarea activităților de instruire.
Odată ajunși la unități, aceștia trec printr-o serie de proceduri standard: sunt luați în evidență, evaluați psihologic și medical, echipați corespunzător și repartizați în grupe pentru activități de instrucție. Exercițiile includ și sesiuni de tragere în mai multe poligoane din zona București-Ilfov, menite să verifice nivelul de pregătire individuală.
MApN asigură, pe durata acestor activități, toate condițiile logistice necesare. Participanții beneficiază de o masă caldă zilnic, iar cei care solicită pot primi sume pentru decontarea transportului. Scopul exercițiului este de a evalua nu doar capacitățile operative ale rezerviștilor, ci și modul de funcționare al structurilor de mobilizare în contextul actual de securitate.
Exercițiul, parte a unui efort de testare a capacității naționale de reacție
Oficialii Ministerului Apărării au subliniat că acest tip de exercițiu este esențial pentru menținerea unui nivel ridicat de pregătire în rândul rezerviștilor. Mobilizarea parțială presupune nu doar verificarea evidențelor și a echipamentelor, ci și actualizarea datelor personale și profesionale ale celor implicați.
Prin „Mobex 2025”, autoritățile urmăresc să testeze eficiența procedurilor administrative și a lanțurilor de comandă, în paralel cu verificarea reacției instituțiilor civile implicate în sistemul de apărare. Exercițiul are și o componentă educativă, întrucât reamintește publicului care sunt drepturile și obligațiile cetățenilor în situații de mobilizare generală.
Reprezentanții MApN precizează că activitatea nu are caracter militar agresiv, ci strict instructiv și de verificare. Obiectivul principal este ca, în eventualitatea unei crize, structurile statului să poată acționa rapid și coordonat. Totodată, exercițiul are rolul de a reevalua logistica și capacitatea de reacție a forțelor din zona metropolitană a Capitalei.
Ce cred românii despre capacitățile Armatei Române
În paralel cu aceste acțiuni, un sondaj realizat recent a analizat percepțiile populației asupra capacităților actuale ale Armatei Române. Studiul, efectuat de Avangarde în perioada 6–10 octombrie, a inclus 920 de persoane intervievate telefonic, iar marja de eroare este de ±3,4%. Rezultatele oferă o imagine clară asupra nivelului de încredere al populației în sistemul de apărare.
Potrivit datelor, 48% dintre respondenți consideră că nu ar fi oportună reintroducerea stagiului militar obligatoriu, în timp ce 43% sunt de acord cu o astfel de măsură. Persoanele cu un nivel de educație redus, până la gimnaziu, resping într-o proporție de 66% ideea reintroducerii serviciului militar. În schimb, respondenții cu studii superioare sunt împărțiți aproape egal în opinii.
La întrebarea dacă Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, 49% dintre cei intervievați au răspuns negativ, în timp ce 35% cred că forțele armate ar face față. Această percepție relevă o încredere moderată a populației în capacitatea instituțională de apărare.
Susținere parțială pentru creșterea bugetului de apărare
Sondajul arată că peste jumătate dintre români susțin creșterea cheltuielilor pentru înarmare, în conformitate cu angajamentele NATO. Totuși, opiniile diferă când vine vorba de modul concret de aplicare a acestor măsuri.
De exemplu, 44% dintre participanți consideră că dronele fără pilot care pătrund în spațiul aerian românesc ar trebui doborâte imediat, în timp ce 41% susțin că autoritățile trebuie să analizeze situația înainte de a acționa. Doar 8% dintre respondenți cred că astfel de aparate nu ar trebui neutralizate, iar 2% se opun ferm oricărei intervenții.
În privința percepției privind o posibilă amenințare externă, 42% dintre români consideră că riscul unui atac direct al Rusiei asupra României este redus, în timp ce 29% apreciază contrariul. Diferențele de opinie sunt explicate de specialiști prin prisma contextului geopolitic actual și a modului în care informațiile sunt percepute de populație.
Neîncredere în deciziile Guvernului privind apărarea
Datele sondajului indică și o nemulțumire generalizată față de modul în care Guvernul gestionează domeniul apărării naționale. Aproape 60% dintre respondenți declară că nu sunt mulțumiți de deciziile luate la nivel guvernamental în această privință, iar doar 22% afirmă că au încredere în politicile implementate.
În cazul unui scenariu în care Federația Rusă ar ataca Republica Moldova, peste jumătate dintre români nu ar fi de acord ca România să trimită trupe pentru apărarea statului vecin. Aceste răspunsuri sugerează o reticență față de implicarea militară directă în conflicte regionale.
Întrebați cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării Naționale, majoritatea respondenților consideră că funcția ar trebui ocupată de un ofițer superior în retragere, recunoscut pentru competența și experiența sa profesională.
