Întrebarea care persistă în societate: Vom avea război în România?
Generalul Vlad Gheorghiță a recunoscut în interviul acordat pentru Antena 3 că întrebarea „Vom avea război în România?” este una pe care și-o adresează mulți cetățeni, în contextul situației tensionate de la graniță. În cadrul interviului, acesta a subliniat că, deși un astfel de scenariu nu poate fi anticipat cu precizie, este responsabil ca România să rămână vigilentă și pregătită.
„Este întrebarea pe care și-o pun toți românii. Să știți, din punctul meu de vedere, ca cetățean, mi-aș dori să nu fie război. E o întrebare foarte grea. Nu știu ce să vă răspund. Vedeți că avem actori statali, că tot este la modă această terminologie, nepredictibili și situația geopolitică și geostrategică este destul de complicată. Îmi doresc din tot sufletul să nu avem parte de niciun război”, a declarat acesta.
Oficialul militar a punctat că, deși România beneficiază de garanții solide de securitate prin apartenența la NATO și Uniunea Europeană, mediul internațional rămâne impredictibil. Din acest motiv, el consideră că statul trebuie să își consolideze constant capacitatea de apărare și să se adapteze rapid la schimbările geopolitice.
Gheorghiță a explicat că, dincolo de conflictul militar clasic, lumea se confruntă deja cu un alt tip de confruntare – cel informațional. În opinia sa, acesta reprezintă o dimensiune nouă a războiului modern, care afectează percepțiile și coeziunea societăților.
„Suntem în plin război cognitiv”: dezinformarea, o armă tot mai folosită
Șeful Statului Major al Apărării a atras atenția că, deși România nu este implicată direct într-un conflict armat, se află în mijlocul unui „război cognitiv”. El a explicat că acest tip de război nu implică arme convenționale, ci manipularea informațională și influențarea opiniei publice.
„Din punctul meu de vedere, ne aflăm în plină desfășurare a unui război cognitiv, pentru că, vedeți, trăim într-o bulă informațională și acest război are și alte forme. În spațiul cibernetic, spațiul social media, vedem foarte multă dezinformare, foarte mult fake news, foarte multe narative care nu fac bine societății per ansamblu”, a declarat generalul Gheorghiță.
El a precizat că atacurile informaționale și campaniile de dezinformare pot avea efecte semnificative asupra stabilității interne, afectând încrederea populației în instituțiile statului și în partenerii strategici ai României. Într-un astfel de context, educația mediatică și o comunicare instituțională transparentă devin elemente esențiale pentru consolidarea rezilienței sociale.
Generalul a subliniat, de asemenea, că aceste forme de agresiune nu pot fi ignorate, deoarece ele creează vulnerabilități care pot fi exploatate de actori ostili. România, ca stat membru NATO, trebuie să fie conștientă că securitatea nu înseamnă doar apărare militară, ci și protecția spațiului informațional.
Coșmarul securitar al României: o graniță directă cu Rusia
Una dintre cele mai importante declarații ale generalului Vlad Gheorghiță a vizat scenariul considerat cel mai periculos pentru securitatea națională – o eventuală victorie a Rusiei în războiul din Ucraina. Într-o asemenea situație, România s-ar afla în fața unei realități geopolitice complet noi, având o frontieră directă cu Federația Rusă.
„Dacă Rusia câștigă în Ucraina, o să avem Rusia la granițele României. Ăsta este scenariul sau coșmarul securitar al României”, a afirmat Șeful Statului Major.
El a explicat că menținerea independenței și stabilității Ucrainei este crucială nu doar pentru acea țară, ci și pentru întregul spațiu european. În viziunea sa, rezultatul acestui conflict va influența direct echilibrul de securitate pe continent.
„Pacea în Ucraina aduce pace în toată Europa, siguranța din Ucraina asigură și securitate pentru Europa. Sunt interconectate toate aceste probleme și, implicit, România trebuie să fie foarte atentă pentru modul în care se dorește încheierea acestui război”, a mai spus Vlad Gheorghiță.
Declarațiile generalului reflectă preocuparea structurilor de apărare pentru evoluțiile de la granițele României și importanța coordonării cu aliații din NATO. O eventuală schimbare a frontierei estice a Europei ar necesita o reevaluare strategică amplă, atât din punct de vedere militar, cât și politic.
