România poate face față unui atac din partea Rusiei, dar riscul este mic
Șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, dă asigurări că România ar putea să facă față unui atac din partea Rusiei, dar că un astfel de atac este puțin probabil.
El a precizat că pericolele mai mari vin din campaniile de manipulare și dezinformare ale Rusiei, care urmăresc să slăbească societatea românească prin știri false și influențare psihologică.
Generalul Vlad a spus că România are o poziție puternică în NATO și că există garanții clare care descurajează orice agresiune directă. El a menționat că analizele interne arată un risc redus ca Rusia să înceapă un conflict deschis împotriva unui membru NATO, dar că militarii nu pot exclude complet această posibilitate.
„Din analizele noastre este puțin probabil ca Federația Rusă să declanșeze un atac asupra unui stat membru NATO, dar nu este exclus. Și noi, ca militari, nu putem să excludem variantele”, a mărturisit șeful Statului Major al Apărării.
România poate rezista unui atac dacă are oameni pregătiți, industrie și plan anti-dezinformare
Generalul Vlad a spus că, privind rezistența în fața unui posibil atac, situația României poate fi comparată cu cea a Ucrainei, care a arătat o mare rezistență. El a afirmat că România ar putea avea o opoziție similară, dacă se bazează pe o populație bine pregătită, o economie care să susțină efortul militar și strategii eficiente împotriva manipulării.
Generalul a precizat că, dacă țara are aceste trei lucruri – oameni pregătiți pentru apărare, industrie capabilă să sprijine efortul militar și un plan pentru combaterea dezinformării – atunci națiunea poate rezista și poate respinge un eventual agresor.
„Avem nevoie de o populație pregătită pentru apărare, o industrie națională abilă să sprijine efortul de război și un plan coerent pentru combaterea dezinformării. Dacă avem aceste trei elemente, o națiune poate să reziste, are capacitatea de a respinge un eventual agresor”, a precizat oficialul român.
Pericolul principal pentru România vine din războiul informațional, nu din atacuri directe
Comandantul a reamintit că, fiindcă România este membră NATO, Rusia preferă să acționeze subtil, evitând conflictele directe. El a explicat că, din această cauză, pericolul principal nu este unul militar clasic, ci unul hibrid, bazat pe război informațional, cu dezinformare și influențare psihologică.
Rusia folosește dezinformarea pentru a crea diviziuni
Șeful Statului Major a zis că Rusia încearcă să profite de tensiuni subtile între domeniile militar, politic și civil pentru a crea neîncredere și diviziuni. El a explicat că aceste campanii vizează alegerile democratice și modul în care oamenii percep investițiile în securitate.
Generalul a precizat că Rusia folosește dezinformare, știri false și influențare psihologică pentru a modela opinia populației, subliniind că aceste tactici nu sunt inventate de Rusia, ci sunt folosite și de alte state.
Pentru a contracara astfel de acțiuni, armata încurajează oamenii să se informeze din surse verificate, inclusiv prin platforma Inforadar a Ministerului Apărării, care demască falsurile și oferă explicații clare. Gheorghiță Vlad a recomandat ca oamenii să verifice informațiile din cel puțin două surse și să aibă încredere în sursele sigure.
„Dezinformarea, fake-news, influențarea populației în ceea ce privește alegerile democratice, percepția asupra valorilor, narativul că mai degrabă se investește în educație, cultură, asistență medicală decât în securitate. Rusia duce un război cognitiv, un război cu mințile cetățenilor noștri. Influențarea psihologică și crearea de comportamente care să servească narativului Federației Ruse. Și nu numai. Nu Rusia a descoperit aceste acțiuni.
Îndemnăm populația de fiecare dată să se informeze din cel puțin două surse. Și dacă sunt surse sigure, este excepțional”, a recomandat el.
