O asemenea operațiune este, teoretic, posibilă
Două figuri militare de rang înalt din România discută despre alerta lansată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), care indică riscul unui atac aparent orchestrate de altă parte, menit să fie atribuit României.
Virgil Bălăceanu și Dan Grecu estimează că, deși riscul nu este imediat, o asemenea operațiune rămâne teoretic posibilă, însă dificil de realizat de actorii angrenați în conflictul ucrainean.
În plus, ambii experți resping ideea izbucnirii unui conflict clasic între Rusia și NATO.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și ex-comandant al Brigăzii Multinaționale din Sud-Est, apreciază că un atac sub steag fals provenind dinspre Rusia este puțin probabil, deși nu îl consideră imposibil.
Totodată, el exclude ideea ca Ucraina să fie implicată într-un astfel de act provocator.
„La un moment dat, Federația Rusă o să spună că și avioanele care au pătruns în spațiul aerian al Estoniei au fost ucrainene. Pe de altă parte, orice se poate face pe linia dezinformării și a unor operații sub steag fals. Așa că nimic nu e cu adevărat imposibil”, avertizează generalul Bălăceanu.
Ucraina nu ar recurge la un atac sub steag fals în România
Ar fi nevoie ca o succesiune rară de circumstanțe să se alinieze pentru ca Ucraina să recurgă la un astfel de gest — nu e o ipoteză imposibilă, dar rămâne mult mai puțin credibilă decât scenariul în care o operațiune similară ar pleca dinspre Federația Rusă.
În viziunea generalului (r.) Virgil Bălăceanu, întemeiată pe experienţă şi pe lecţiile istorice ale confruntărilor militare, nu există motive credibile pentru a suspecta că Ucraina ar recurge la un atac „sub steag fals”.
„Dacă ar fi vorba de ucraineni, ar trebui ca echipamentul respectiv să fie exact ca cel pe care îl folosesc rușii. Chiar dacă ai drone care au fost lovite electronic și au căzut și le repari, și aceste reparații se fac cu anumite piese. Ori nu ajung dronele, trebuie să folosești și aceleași piese. Trebuie să ai toate caracteristicile unei drone pe care o produc rușii. Teoretic, se poate. Dar practic, nu avem date care să indice asta. Au rușii date că la ora actuală ucrainenii pot să producă ei Shahed 136 în care să bage aceleași piese pe care le folosesc rușii sau să repare cu același tip de piese? Nu. Pentru că altfel e clar”, spune generalul Virgil Bălăceanu.
Generalul (r.) Virgil Bălăceanu atrage atenția că, în realitatea actuală, o tentativă rusă de tip „sub steag fals” ar întâmpina obstacole aproape insurmontabile: vigilența permanentă a sateliților, schimbul intens de informații și sistemele avansate de spionaj și contraspionaj ale ambelor tabere ar face ca o asemenea operațiune să fie rapid dezvăluită.
Acesta anticipează că Moscova va continua să aplice presiune și tactici de hărțuire împotriva statelor NATO — prin acțiuni de intimidare, operațiuni hibride și provocări politice — dar fără a urmări deschiderea unei confruntări militare convenționale.
„Vor continua acțiunile Federației Ruse, dar totul în contextul războiului hibrid”, consideră generalul Bălăceanu.
Un război NATO – Rusia este exclus
Generalul subliniază că, indiferent de tensiunile și incidentele semnificative de securitate, un conflict direct între NATO și Rusia rămâne de neconceput.
„E o exagerare să credem că incidentele legate de drone sau intrarea unor avioane, chiar foc de avertisment asupra unui avion sau chiar doborârea unui avion, declanșează un conflict militar între Federația Rusă și NATO. Exagerăm de fiecare dată. Sau cumva în momentul în care turcii au doborât un Suhoi rusesc a început război între Turcia și Federația Rusă? Nu. Sunt incidente majore de securitate, dar ele nu duc la declanșarea unui război. Că nu asta se urmărește”, punctează generalul Bălăceanu.
Potrivit generalului, Rusia nu urmărește un conflict deschis cu NATO; prioritățile sale se concentrează pe alte ținte strategice.
„Planurile rușilor sunt altele. Sunt de testare a NATO, intenția lor e să facă o demonstrație de forță, să obțină o influență prin crearea unei atmosfere negative în rândul populației. Războiul hibrid este unul subversiv, nu este un război față în față, ca pe front. Da, între Federația Rusă și NATO, mai ales statele de pe granița de est, este un război hibrid, dar nu e nici de ieri și nici nu trebuie să ducă la o confruntare directă”, subliniază generalul Bălăceanu.
România ar trebui să ia măsuri pentru descurajarea statelor ostile
Generalul Dan Grecu apreciază că probabilitatea unui conflict convențional între NATO și Rusia este redusă, însă subliniază necesitatea ca România să adopte măsuri preventive pentru a descuraja orice agresiune potențială, inclusiv din partea Moscovei.
„Referitor la un atac sub un steag fals, nu am informații că acesta ar fi iminent. Dar România trebuie oricând să fie pregătită pentru orice fel de situație. Cred că achiziționarea propusă de peste 270 de tancuri și blindate ar trebui să mai fie discutată și ar fi un mare păcat să se ia o decizie în scurt timp. Deci nu să fie o decizie luată pe grabă. Pe noi trebuie să ne intereseze, în primul rând, apărarea. Adică tot ce aici înseamnă mijloace de apărare, trebuie să ne intereseze. Tancul este, prin principiu, mijlocul ofensiv, iar eu sunt susținătorul asigurării mijloacelor de apărare, fie că vorbim aici de apărarea terestră, antiaeriană, navală. Așa că, din punctul meu de vedere, ne trebuie mai mult arme defensive decât tancuri”, spune generalul Grecu.
Generalul Dan Grecu atrage atenția că, din rațiuni de prudență strategică și fiscală, România ar trebui să investească în sisteme de interceptare autonome bazate pe drone — soluții practice și accesibile — pentru a nu se ajunge în situația ineficientă în care sunt ridicate F‑16 și folosite rachete care costă sute de mii sau milioane de euro pentru a doborî aparate care valorează doar câteva mii.
„În cazul respectiv să fim cât mai bine pregătiți pentru drone, să avem dronele noastre de interceptare. Pentru că problema dronelor este o problemă foarte complexă și trebuie să fie gestionată cât mai repede, mai ales că dronele au demonstrat în războiul dintre Rusia și Ucraina că sunt printre cele mai eficiente și cele mai folosite arme. Iar noi trebuie să avem cu ce să luptăm împotriva dronelor oricărui inamic, să avem drone de interceptare și mijloace electronice de bruiere a dronelor de atac adverse. Nu e o problemă simplă și nu avem voie să o tratăm cu lejeritate”, afirmă generalul Dan Grecu.
Aceste avertizări apar pe fondul riscului ca Rusia și Belarus să organizeze acțiuni de sabotaj cu forțe speciale asupra infrastructurii vitale din Polonia sau România și să intensifice incursiunile cu drone, atribuindu-le ulterior Ucrainei, potrivit analizei Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Specialiștii de la ISW au emis această alertă după ce, anterior, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat Ucraina că ar putea planifica o operațiune sub steag fals, implicând forțe speciale și drone, vizând infrastructura critică din Polonia, cu scopul de a atribui responsabilitatea Rusiei și Belarusului.
Rusia susține, de asemenea, că ar deține probe potrivit cărora Ucraina ar planifica o operațiune meticulos detaliată.
„În scopul realizării acestei provocări, pe 16 septembrie, la poligonul Yavoriv din vestul Ucrainei, au fost deja aduse drone rusești Geran. Acestea au fost reparate anterior. După cum scriu jurnaliștii maghiari, motivul acestor acțiuni ale lui Zelenski este simplu: armata ucraineană suferă o înfrângere zdrobitoare”, a spus Zaharova.
