Este vorba despre diferențe salariale recunoscute de stat și stabilite prin decizii ale instanțelor, pentru care fondurile necesare fuseseră deja transferate inspectoratelor școlare. Decizia a fost introdusă prin articolul XVIII al Ordonanței de Urgență nr. 52/2025, publicată pe 2 octombrie în Monitorul Oficial, articol care nu figura în varianta proiectului pus în transparență de Ministerul Dezvoltării.
Profesorii nu vor primi diferențele salariale până la finalul acestui an
Conform ordonanței, amânarea vizează nu doar diferențele salariale, ci și plata dobânzilor aferente acestora, precum și sumele rezultate din deciziile conducerilor instituțiilor din justiție începând cu 2018, rămase neplătite.
„Tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii, scadente până la 31 decembrie 2025 și care nu au fost plătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se plătesc în anul 2026”, arată ordonanța.
Deși măsura afectează întreg aparatul bugetar, impactul asupra educației este deosebit de grav, în condițiile în care inspectoratele școlare primiseră deja banii, iar școlile finalizaseră raportările până pe 25 septembrie. În dimineața zilei de 2 octombrie, în cadrul unei videoconferințe cu inspectorii școlari generali, Ministerul Educației ar fi transmis să nu se transfere fondurile către unități, conform Edupedu. Seara, ordonanța adoptată, cu articolul controversat inclus, a fost publicată în Monitorul Oficial.
Decizia vine în contradicție directă cu poziția oficială a Ministerului Educației
Decizia vine în contradicție directă cu poziția oficială a Ministerului Educației din urmă cu două săptămâni, când instituția anunțase că diferențele salariale câștigate de profesori în instanță vor fi achitate integral până la finalul anului 2025. Într-un document transmis sindicatelor pe 19 septembrie, Ministerul, prin Direcția Economie, confirma plata sumelor până la 31 decembrie 2025.
Această amânare reprezintă a treia măsură majoră împotriva profesorilor în doar două luni, în contextul pachetului legislativ reunit sub Legea 141/2025, cunoscută ca Legea Bolojan. Printre modificările aduse se numără creșterea normei didactice la 20 de ore pe săptămână fără compensare salarială, mărirea numărului de elevi per clasă și eliminarea mai multor categorii de burse, inclusiv bursele de reziliență și cele pentru performanțe olimpice internaționale. În plus, plata cu ora a fost redusă la mai puțin de jumătate față de anul precedent.
Școlile cu mai puțin de 500 de elevi au fost obligate să se comaseze administrativ
Tot în baza aceleiași legi, școlile cu mai puțin de 500 de elevi au fost obligate să se comaseze administrativ, pierzându-și posturile de director. Consecința directă a fost desființarea a 515 școli și implicarea a 850 de unități de învățământ în procesul de reorganizare, inclusiv cele care au absorbit alte școli.
În aceeași zi cu adoptarea OUG 52/2025, Ministerul Educației a publicat un proiect de hotărâre prin care numărul maxim de posturi din învățământul preuniversitar de stat scade de la 307.900 la 293.852, adică o reducere de peste 14.000 de posturi. Tăierile vizează exclusiv școlile, nu și inspectoratele, agențiile sau ministerul, fiind primele reduceri de personal aplicate direct în unitățile de învățământ.
Prin această decizie, Guvernul Bolojan adaugă blocarea unor drepturi salariale câștigate în instanță pe lista măsurilor restrictive impuse în educație. Profesorii, deja afectați de creșterea normei, de comasările forțate, de reducerea burselor și de tăierea posturilor, se confruntă acum cu o nouă lovitură, în contradicție evidentă cu promisiunile de reformă bazată pe consultare și știință făcute la început de mandat de actualul ministru al Educației, Daniel David.
Documentul poate fi consultat aici.
Monitorul-Oficial-Partea-I-nr.-907
