Guvernul Bolojan a introdus măsuri economice și a majorat orele de predare pentru a eficientiza educația
Premierul Ilie Bolojan a considerat corect să ia cuvântul din respect pentru ministrul David și pentru adevăr, pentru că deciziile legate de acest pachet nu țin doar de Ministerul Educației, ci de coaliție. El a explicat că România cheltuiește cu 30 de miliarde de euro mai mult decât încasează în fiecare an, adică statul trebuie să împrumute această sumă ca să funcționeze.
El a spus că nu se mai putea continua așa și că orice guvern trebuie să ia măsuri care cresc veniturile și reduc cheltuielile. Aceste măsuri economice înseamnă resurse economisite, care permit României să funcționeze normal.
În ceea ce privește educația, măsurile au fost gândite să facă sistemul mai eficient, dar nu reprezintă o reformă completă. S-a stabilit ca profesorii să predea mai multe ore pe săptămână: 20 de ore, comparativ cu media europeană (20 de ore în Germania, 24-25 de ore în alte țări). El a subliniat că o țară care trăiește pe datorie trebuie să mențină normele de predare la un nivel decent.
În plus, s-a redus numărul posturilor la plata cu ora: din 160.000 de posturi de titulari, 30.000 la plata cu ora și peste 40.000 pentru suplinitori, acum vor fi mai puține posturi la plata cu ora, astfel încât mai mulți copii vor avea profesori titulari în clasă. El a mai spus că este nevoie să se debirocratizeze activitățile auxiliare, ca profesorii să nu piardă timp pe sarcini care nu implică contact cu elevii.
„Am considerat că este un lucru de respect faţă de domnul ministru David şi faţă de adevăr să iau cuvântul, pentru că deciziile legate de acest pachet nu ţin neapărat de Ministerul Educaţiei, ci ţin de decizii ale coaliţiei care au avut în vedere situaţia reală a României. Şi aş vrea să vă duceţi aminte că diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile statului român, într-un an de zile, este de 30 de miliarde de euro. Deci România în fiecare an împrumută 30 de miliarde de euro ca să poată funcţiona.
Şi, atunci, nu mai puteam continua aşa, pentru că intram într-o fundătură. Şi indiferent ce guvern este, trebuie să ia un pachet de măsuri care înseamnă creşteri de venituri, ceea ce am făcut, şi reduceri de cheltuieli. Ceea ce trebuie să facem în continuare, pentru că fiecare element economistic, fiecare sumă care este economistică, înseamnă resurse pe care România nu le plăteşte şi înseamnă lucruri care funcţionează în conţii de normalitate.
Da, aceste măsuri au fost propuse în educaţie ca să facă sistemul mai eficient, dar nu asta este reforma în educaţie. Şi stimaţi colegi, de fapt ce s-a făcut? Nu se va mai preda 16 ore sau 18 ore pe săptămână, se va preda 20 de ore. Vi s-au dat datele că suntem într-o medie europeană, de 20 de ore în Germania, 24-25 de ore. O ţară care trăieşte pe datorie, vreţi să rămână cu normele de predare la nivelul cel mai de jos sau peste tot, inclusiv în această zonă, trebuie să le pună la un nivel decent, stimaţi colegi?
Şi asta s-a făcut şi asta înseamnă că în loc de 160.000 de posturi de titulari, 30.000 la plata cu ora şi peste 40.000 de posturi care erau susţinute de suplinitori, vor fi astăzi doar jumătate din posturile la plata cu ora, şi deci mai mulţi copii din România vor beneficia de profesori titulari la clasă. Trebuie să debirocratizăm activităţile auxiliare, în aşa fel încât să nu-şi consume timpul cu lucruri care nu înseamnă contact cu elevii.”
Bursele au crescut, 62% dintre elevi primesc sprijin financiar
Premierul a vorbit și despre burse și a spus că acestea au crescut foarte mult în ultimii ani. El a explicat că în 2020 valoarea burselor era de aproximativ 188 milioane de lei (aproape 40 de milioane de euro), iar după trei ani a ajuns la 4,7 miliarde de lei (aproape un miliard de euro), ceea ce înseamnă o creștere de 25 de ori. În 2015-2016 erau 3 milioane de elevi, dintre care 124.000 primeau burse, iar în 2024 sunt 2.250.000 de elevi, dintre care 1.400.000 primesc burse, adică 62% față de doar 4% înainte. Premierul a întrebat dacă este corect să continuăm cu “păcăleala” de a oferi burse pe care nu ne putem permite să le plătim. El a adăugat că studenții nu mai primesc bursă în vacanță, dar a menționat că în majoritatea țărilor europene bursele nu se dau în această perioadă.
Premierul a spus și că nu au plecat oameni din sistem și a explicat că mai puțini angajați primesc plata cu ora. El a întrebat dacă cineva crede că directorii de școli și inspectorii nu pot preda mai multe ore dacă li se cere. Șeful Guvernului a avertizat că, dacă cheltuielile nu vor fi controlate în toate domeniile, tot ce s-a realizat până acum va fi pierdut din cauza costurilor care nu se opresc.
Bolojan a spus că banii economisiți vor fi folosiți tot pentru educație, pentru că în fiecare localitate există lucrări la școli prin programe precum PNRR, Valul Renovării, Angel Saligny și alte programe finanțate din fonduri europene.
„Vă dau nişte cifre. Aveam, cred că, 188 milioane valoarea burselor, deci aproape 40 de milioane de euro în 2020, şi peste trei ani de zile am ajuns la 4,7 miliarde de lei, deci aproape la un miliard de euro, o creştere de 25 de ori, în trei ani de zile. În 2015-2016 aveam 3 milioane de elevi şi primeau burse 124.000. În 2024 avem 2.250.000 de elevi, 1.400.000 de elevi primeau burse, 62% faţă de 4%.
Ori în condiţiile în care ne împrumutăm, vreţi să mergem în continuare cu această păcăleală pe care nu putem suporta? E adevărat, studenţii nu mai primesc bursă în perioada de vacanţă, dar în câte ţări din Europa primeşti bursă şi când eşti în perioada de vară, de vacanţă? Adică, haideţi să discutăm lucrurile cât se poate de corect şi de cinstit.
Avem mai puţini oameni la plata cu ora şi vă întreb atunci, dacă 70% din directorii de şcoli şi din inspectori aveau plata cu ora, deci puteau preda când aveau doar 2-4 ore de predat, credeţi că nu pot preda dacă trebuie să predea 10 ore şi n-am procedat corect? Şi atunci asta este ceea ce a trebuit să facem şi vă spun foarte deschis, indiferent cine va fi premier, cine va fi guvern, dacă nu ne vom corecta, stimaţi colegi, cheltuielile, nu vom le vom aduce sub un control, în toate domeniile de activitate, este doar o problemă de timp până ceea ce am făcut până acum va fi consumat de cheltuielile pe care nu le oprim.
Banii care au fost economisiţi se vor duce din nou în educaţie, pentru că în fiecare localitate din România, astăzi, există un şantier la şcolile din fiecare localitate, prin programele din PNRR, prin Valul Renovării, prin programele din Angel Saligny, prin toate celelalte programe pe care le finanţează din fonduri europene.”
