Sindicaliștii din administraţia publică protestează în Piaţa Victoriei
Sindicaliștii avertizează că, în cazul în care planurile Executivului vor fi puse în aplicare, nu exclud declanşarea unei greve generale. Oamenii, veniţi din mai multe judeţe ale ţării, au adus cu ei steaguri, pancarte cu mesaje critice şi vuvuzele, dorind să transmită un semnal puternic autorităţilor. Liderii sindicali au precizat că urmează să se întâlnească, tot luni, cu premierul Ilie Bolojan, pentru a discuta revendicările lor.
„Suntem la protest! Hai alături de noi! Guvernul trebuie să înţeleagă că lucrurile nu mai pot continua aşa! Suntem de acord cu reforma administraţiei publice, dar nu cu REFORMA MEA!”, anunţă Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie.
Angajaţii din administraţia publică îşi exprimă opoziţia faţă de reducerile anunţate, subliniind că nu acceptă concedieri în rândul celor care asigură funcţionarea instituţiilor statului. Reprezentanţii FNSA atrag atenţia că astfel de măsuri ar putea fi motivate de dorinţa guvernanţilor de a face loc în sistem pentru persoane susţinute politic.
„Azi spunem împreună: NU TĂIERILOR! NU ne daţi afară pe noi, cei care ducem greul administraţiei publice din România ca să vă aduceţi pilele în funcţii publice!”, afirmă reprezentanţii FNSA.
Solicitările sindicaliștilor din administrația publică
De la ora 10.00, luni dimineaţă, angajaţii din administraţia publică afiliaţi la sindicate s-au strâns în Piaţa Victoriei din Bucureşti pentru a protesta împotriva măsurilor anunţate de Guvern, pe care le consideră de natură să blocheze activitatea din întregul sector. Manifestanţii intenţionează să rămână în faţa sediului Guvernului până la ora 13.00, urmând ca apoi să pornească într-un marş pe traseul Piaţa Victoriei – Şoseaua Berzei – Buzeşti – Strada Vasile Pârvan – Pod Haşdeu – Strada B.P. Haşdeu – Bulevardul Naţiunilor Unite – Parcul Izvor. Între orele 14.00 şi 15.00 este prevăzută o nouă adunare publică, în faţa Palatului Parlamentului.
Protestatarii avertizează că, în cazul adoptării acestor măsuri, nu vor ezita să declanşeze o grevă generală. Totodată, liderii sindicali au precizat că au fost chemaţi în cursul zilei de luni la discuţii cu premierul Ilie Bolojan.
„În cazul în care Primul-ministru nu va renunţa la politicile adoptate «din pix» şi fără fundament real, protestele organizaţiilor noastre vor continua şi se vor radicaliza, culminând cu greva generală în sector, pentru ca drepturile şi interesele legitime ale angajaţilor în faţa unor măsuri abuzive, care ameninţă stabilitatea funcţiei publice şi calitatea serviciilor publice oferite cetăţenilor, trebuie apărate”, avertizau sindicaliştii la începutul acestei luni.
Protestatarii solicită garantarea unor drepturi fundamentale pentru angajaţii din administraţia publică: dreptul la muncă, stabilitate şi dezvoltare profesională în funcţia publică, asigurarea unor condiţii de lucru decente, posibilitatea reală de negociere colectivă şi respectarea principiului autonomiei locale. Totodată, ei cer eliminarea mandatelor temporare şi a testărilor periodice impuse funcţionarilor, măsuri considerate abuzive şi cu risc de a favoriza politizarea administraţiei, dar şi de a submina stabilitatea resursei umane. Sindicaliştii resping modificările aduse Codului administrativ care, în opinia lor, contravin dreptului constituţional la muncă, în special dispoziţiile ce vizează transformarea forţată a unor posturi în jumătăţi de normă pentru funcţionarii publici deja angajaţi.
Printre revendicări se regăseşte şi cerinţa ca orice plan de reducere a personalului să fie precedat de analize reale privind impactul social şi financiar, care să ia în calcul efectele asupra contribuţiilor sociale, veniturilor bugetare, nivelului şomajului şi costurilor suplimentare ce ar putea rezulta din externalizarea serviciilor publice. De asemenea, protestatarii cer renunţarea la ideea de a introduce aşa-numitul „meniu pentru săraci” – o grilă de salarizare diferită şi considerată discriminatorie pentru personalul din administraţiile locale cu venituri scăzute din taxe şi impozite. Ei subliniază că o astfel de măsură ar încălca atât principiul „la muncă egală, plată egală”, consacrat de Carta Socială Europeană, cât şi prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale, care impun existenţa unor mecanisme de echilibrare financiară.
