Bolojan: majorarea normei profesorilor este aliniată la standardele europene
Premierul Ilie Bolojan a explicat, luni seară, motivele pentru care Guvernul a decis majorarea normei de predare pentru profesori. Șeful Executivului a subliniat că măsura a fost determinată de constrângerile bugetare și de nevoia de a eficientiza sistemul de educație, precizând că decizia este aliniată la practicile din alte state europene.
„Am fost nevoiți să luăm măsuri de corecție bugetară. Această măsură a fost necesară (…) Norma de predare a fost majorată cu două ore. Asta înseamnă că cei care predau 18 ore vor preda 20 de ore. Ceea ce a avut niște efecte în sistemul de învățământ. Avem 230.000 de posturi care sunt ocupate de aproximativ de 160.000 de titulari, iar diferența o reprezintă posturile plătite cu ora și posturi ocupate de suplinitori. Norma de 20 de ore este la nivelul mediu european. Aceasta este norma în țări precum Franța, Spania, iar în Germania norma ajunge până la 25 de ore. România nu este dintr-un tablou cu această majorare de normă”, a explicat premierul Bolojan.
Ilie Bolojan le cere profesorilor să fie la catedră
În contextul tensiunilor și al protestelor sindicatelor din educație, Ilie Bolojan a transmis un mesaj direct cadrelor didactice, cerându-le să fie prezente la clasă încă de marți, odată cu debutul noului an școlar.
„E un act de responsabilitate să începem școala, astfel încât să le oferim copiilor noștri condițiile decente de educație”, a transmis premierul.
Totodată, Bolojan a recunoscut nemulțumirile generate de măsurile luate de Guvern, dar a insistat că acestea sunt inevitabile pentru stabilitatea bugetară:
„Am fost nevoiți să luăm măsuri de corecție bugetară, iar zona de educație a fost printre primele unde am aplicat astfel de măsuri.”
Situația profesorilor și a posturilor din învățământ
Premierul a oferit detalii despre modul în care se structurează resursa umană din educație și despre impactul direct al creșterii normei didactice asupra numărului de suplinitori și a plății cu ora:
„Avem 230.000 de posturi care sunt ocupate de aproximativ de 160.000 de titulari, iar diferența o reprezintă posturile plătite cu ora și posturi ocupate de suplinitori.”
„S-a redus la jumătate numărul de posturi la plata cu ora. (…) Aveam directori degrevați de predare care aveau plata cu ora. Dacă aveau disponibilitate de plată cu ora, înseamnă ca au disponibiitate și să facă jumatatea de normă didactică”, a mai spus, la TVR1, Bolojan.
În același context, premierul a subliniat că măsura va aduce la catedră „mai mulți titulari, mai bine pregătiți, (…) în locul suplinitorilor”.
Salariile profesorilor și nivelul european al normei
Ilie Bolojan a admis că veniturile cadrelor didactice sunt reduse, dar a precizat că acestea nu au fost diminuate prin decizia privind majorarea normei:
„Nivelul de salarizare în învățământ nu este cel pe care mi-l doresc, dar asta este ceea ce poate România în situația de față. Nivelul de salarizare a rămas același, nu au fost reduse salariile. Am avut discuții cu sindicatele din Educație. Ceea ce am decis este rezultatul unei analize a activității din învățământ și orice s-ar spune numărul de ore este la nivelul celor din Uniunea Europeană.”
Premierul a subliniat încă o dată că România nu face notă discordantă în raport cu media europeană:
„Orice s-ar spune numărul de ore este la nivelul celor din Uniunea Europeană.”
Guvernul estimează că măsurile luate în domeniul educației vor duce la o economie semnificativă.
„În mod cert, reprezintă cam 10 % din bugetul de educație. (…) Vom da cifre exact după o lună de zile”, a precizat premierul.
Bolojan estimează economii semnificative prin reducerea suplinitorilor și a plății cu ora
Guvernul estimează că măsurile recente din sistemul de educație, între care creșterea normei de predare cu două ore, vor aduce economii importante la buget. Premierul Ilie Bolojan afirmă că reducerea numărului de suplinitori și a orelor plătite cu ora se reflectă direct în cheltuielile de salarizare și ar putea genera economii de aproximativ 10% din bugetul Educației.
„Nu îmi place să arunc cifre şi vom avea o lună de funcţionare şi atunci, cu toate cifrele pe masă, asta înseamnă nişte efecte importante. Dar în mod cert, asta reprezintă cam 10% din bugetul de Educaţie. Cel puţin pe componenta de salarizare, dacă se mai adaugă şi bursele, acesta este impactul. Dar se va vedea de la una de la alta, exact pe plăţi, pentru că trebuie să colectăm toate datele, să vedem câţi suplinitori au mai rămas şi câte ore de suplinitor au fost reduse, ca să facem nişte calcule exacte, pentru că contează vechimea profesorului – cu cât vechimea este mai mare, salarizarea este mai mare – şi vom da nişte cifre exacte la o lună de zile.”
Impactul creșterii normei de predare
Premierul a explicat că una dintre cele mai importante surse ale economiilor este majorarea normei de predare săptămânale cu două ore.
„În fapt, norma de predare săptămânală a fost majorată cu două ore. Asta înseamnă că cei care predau 18 ore ar urma să predea 20 de ore săptămânal, ceea ce a avut nişte efecte în sistemul de învăţământ. Gândiţi-vă că avem aproximativ 230.000 de posturi în sistemul de învăţământ, care sunt ocupate de aproximativ 160.000 de titulari, puţin sub 160.000, iar diferenţa până la 230.000 sunt aproximativ 30.000 de posturi la plata cu ora şi peste 40.000 de posturi ocupate de suplinitori. Deci, o bună parte din orele în şcolile din România sunt predate de suplinitori sau erau plătite la plata cu ora. Ce efecte a avut această creştere a normei de predare efectivă? S-au redus probabil la jumătate cele 30.000 de posturi la plata cu ora şi spaţiul financiar pe care unii dintre dascălii care predau la plata cu ora îl ocupau câştigând suplimentar s-a redus. Acesta este adevărul.”
Ilie Bolojan promite că banii economisiți rămân în Educație și nu merg în alte sectoare
Bolojan a ținut să precizeze că economiile nu vor fi transferate către alte domenii, ci vor rămâne în Educație și vor fi folosite pentru modernizarea infrastructurii școlare.
„Această măsură care a fost necesară în contextul în care suntem este de natură să ne plafoneze cheltuielile de salarizare în sistemul de Educaţie, iar economiile care vor fi realizate vor fi direcţionate în anii următori, tot pentru Educaţie, în aşa fel încât să ne finanţăm proiectele care înseamnă îmbunătăţirea calităţii clădirilor, prin reabilitarea lor, prin partea de termoizolare, prin dotarea claselor cu tot ceea ce înseamnă material de ultimă generaţie. Dar pentru a putea continua toate aceste proiecte – şi în toate şcolile s-a lucrat destul de mult anul acesta, pentru a le putea continua anul viitor, avem nevoie de orice fel de resurse în aşa fel încât să îmbunătăţim condiţiile. Deci banii aceştia care se vor economisi începând din această toamnă şi în anul următor vor fi direcţionaţi către cofinanţarea acestor proiecte care sunt astăzi în derulare, deci nu vor fi luate din zona de Educaţie şi duse în alte parte, ci vor rămâne în zona de Educaţie.”
