Vârsta de pensionare va crește în România
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a oferit un interviu pentru TVR luni, 8 septembrie. Acesta a vorbit despre creșterea vârstei de pensionare, subliniind că acest lucru se va întâmpla indiferent dacă situația este sau nu plăcută.
Majorarea vârstei de pensionare, spune premierul, este valabilă și în cazul celor care primesc pensii speciale.
„Ne place sau nu ne place trebuie să creștem vârsta de pensionare”, a spus șeful Guvernului.
Ilie Bolojan spune că este nevoie de mai mulți români în piața muncii, subliniind că nu are cine să înlocuiască angajații de 50- 65 de ani.
„Avem nevoie de mai mulți oameni în piața reală a muncii. Ne place sau nu ne place trebuie să creștem vârsta de pensionare astfel încât în intervalul 50- 65 de ani populația care este prinsă în economia reală să fie într-o pondere mai mare decât este astăzi pentru că nu are cine să o înlocuiască”, a declarat Ilie Bolojan.
El a mai spus că majoritatea categoriilor se vor afla într-o situație de nesustenabilitate a sistemului de pensii.
„Dacă nu creștem vârsta de pensionare, în general, la toate categoriile, inclusiv la pensiile speciale vom ajunge într-o situație de nesustenabilitate a sistemul de pensii peste cinci ani, peste 10 ani. Nu putem amaneta viitorul generațiilor care vin după noi”, a precizat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan nu a folosit demisia ca pe un instrument de presiune
Șeful Guvernului a precizat dacă va demisiona în cazul în care CCR ar declarat că proiectul este neconstituțional. El a îndemnat să se aștepte decizia Curții Constituționale, subliniind că proiectul respectă principiile de constituționalitate, întrucât s-a ținut cont de hotărârile anterioare ale acestei instituții.
Totodată, a afirmat că pentru a putea adopta corecții și în alte domenii, orice guvern are nevoie de legitimitate, iar a rămâne într-o funcție în orice condiții echivalează cu înșelarea acționarilor, în cazul unei companii private, sau a cetățenilor, în cazul unei poziții publice.
„Haideți să vedem ce va decide Curtea Constituțională. Consider că acest proiect respectă aspectele care țin de constituționalitate pentru că am încercat să ținem cont de toate deciziile pe care Curtea le-a luat în perioada anterioară. (…) În orice caz, ca să poți adopta decizii care înseamnă corecții și în alte sectoare, un guvern, indiferent care este el, trebuie să aibă o anumită legitimitate. (…) A sta pe acel post în orice fel de condiții înseamnă să îți înșeli acționarii în cazul unei companii private sau cetățenii în cazul unei poziții publice.
De asemenea, el a mai spus că nu a folosit ideea demisiei ca instrument de presiune.
„Nu am făcut asta, dar mi s-a părut foarte corect și cinstit față de cetățenii României și față de partenerii de coaliție să spun că, atunci când îți asumi o răspundere importantă în condiții dificile, trebuie să respecți planul și să faci tot ceea ce ține de tine pentru a-l îndeplini.”
Ce relație are Ilie Bolojan cu Nicușor Dan?
Șeful Guvernului a mai vorbit și despre relația pe care o are cu președintele Nicușor Dan. Acesta a precizat că au o colaborare ”corectă”, subliniind că relația este una de respect.
„Este o relație de respect și de colaborare pe care premierul și președintele trebuie să o construiască în timp, pentru a putea obține maximul posibil pentru țara noastră. Am încercat acest lucru și când am fost trei luni de zile președinte interimar, am lucrat cu Guvernul de atunci în aceeași formulă. Doar așa putem să obținem rezultate.”
Creșterea TVA nu a putut fi evitată
Ilie Bolojan a precizat că la începutul investirii Guvernului, președintele Nicușor Dan a cerut ca TVA-ul să nu fie majorat, dar a precizat că acest scenariu nu a putut fi evitat.
„La momentul investirii Guvernului, domnul președinte ne-a solicitat ca restructurările să fie făcute fără creșterea TVA. În condițiile în care am intrat în negocieri cu Comisia Europeană, cu agențiile de rating și am constatat starea bugetului, am ajuns la concluzia că nu putem evita această creștere. Nicio majorare de taxă nu se ia cu inima deschisă, dar am fost puși într-o situație excepțională: în fiecare an plătim dobânzi de peste 10 miliarde de euro, iar măsurile de corecție erau absolut necesare.”
Perioadă mai lungă de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare la magistrați
El a explicat că președintele a sugerat o perioadă mai lungă pentru trecerea de la pensionarea după 25 de ani de vechime la cea după 35 de ani, iar în urma discuției de la Palatul Cotroceni, la care au participat și reprezentanți ai Justiției, s-a convenit o variantă intermediară de 10 ani, considerată suficientă.
„Observația domnului președinte a fost legată de o perioadă mai lungă pentru trecerea de la pensionarea după 25 de ani de vechime la pensionarea după 35 de ani. După discuția de la Palatul Cotroceni, la care au participat și reprezentanții Justiției, am venit cu o formulă intermediară de 10 ani, pe care o consider suficientă. Am promovat proiectul, l-am trimis CSM pentru avizare, iar ulterior ne-am asumat răspunderea în Parlament. Cum nu a fost depusă moțiune de cenzură, proiectul este adoptat și urmează să se pronunțe CCR.”
Legimitatea Guvernului depinde de decizia CCR
Kelemen Hunor a declarat că, în contextul reformei pensiilor ocupaționale, mai ales al vârstei de pensionare a magistraților, schimbarea sistemului presupune ca aceștia să se poată pensiona după 35 de ani de muncă sau la 65 de ani, ceea ce reprezintă o modificare de fond. El a subliniat că, dacă proiectul nu va trece testul constituțional la Curtea Constituțională, legitimitatea guvernului va dispărea complet.
”Dacă la Curtea Constituţională, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaţionale, că nu spun eu speciale ale magistraţilor şi mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma, când schimbi sistemul în sensul că şi pentru magistraţi 35 de ani de muncă înseamnă momentul când poţi să treci la pensie sau 65 de ani, asta da, înseamnă o schimbare de sistem. Deci dacă nu rezistă la testul constituţional, legitimitatea acestui guvern dispare. Pur şi simplu dispare”, a declarat Kelemen Hunor, luni seară.
Președintele UDMR a afirmat că, de-a lungul anilor, au fost încercate mai multe variante de reformă, dar toate au fost respinse de Curtea Constituțională, cu argumentele și motivările aferente. El a explicat că de această dată Guvernul și coaliția au ținut cont de toate aspectele invocate anterior, inclusiv de problema pensiilor ocupaționale și de perioada de tranziție de 10 ani, care i se pare prea lungă, dar pe care a acceptat-o ca un compromis pentru a depăși impasul. Totodată, el a subliniat că în societate percepția asupra magistraților, a pensiilor și a vârstei de pensionare generează tensiuni semnificative.
”Am încercat toate variantele în anii care au trecut şi de fiecare dată am primit un refuz din partea Curţii Constituţionale cu motivările, cu argumentele. Acum Guvernul, coaliţia a ţinut cont de toate aspectele din trecut legate de reforma sistemului, de pensionare în cazul magistranţilor, a ţinut cont şi de pensiile ocupaţionale, a ţinut cont de perioada de tranziţie de 10 ani, pentru gustul meu este foarte mult, dar am făcut un compromis şi am spus că, dacă asta este soluţia, atunci vom accepta doar ca să putem trece de acest hop, fiindcă în societate, dacă ne uităm un pic, atunci într-adevăr tot ce înseamnă magistratura, percepţia despre magistratură, despre pensiile, despre vârsta de pensionare, cauzează nişte nervozităţi relativ mari”, a afirmat preşedintele UDMR.
