Bolojan explică de ce nu s-a întâlnit cu protestatarii din Educație și anunță când ar putea crește salariile
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seară, la TVR, că nu a participat la întâlnirile cu sindicatele din învățământ, întrucât în ultima perioadă a avut deja mai multe discuții directe cu acestea. Șeful Executivului a subliniat că prioritățile țin de începerea școlii „în condiții decente”, iar majorările salariale pentru profesori ar putea fi analizate abia după 2026.
„Am avut în această perioadă atât discuţii directe cu sindicatele din Educaţie, exclusiv cu ele, dar în acelaşi timp am participat la mai multe runde de întâlniri în care au participat şi sindicatele din Educaţie”, a afirmat Ilie Bolojan, întrebat, la TVR 1, de ce nu a participat, luni, la discuţii cu sindicatele din învăţământ sau de ce nu a fost prezent la discuţiile preşedintelui Nicuşor Dan cu sindicaliştii din acest sistem.
Bolojan spune că prioritatea Guvernului este începerea școlii în condiții decente
Premierul a subliniat că măsurile luate pentru sistemul de educaţie şi care au generat proteste sunt rezultatul unei analize a activităţii din învăţământ.
„În afară de contextul financiar dificil în care ne găsim, cred că e un act de responsabilitate să începem şcoala în aşa fel încât să putem oferi copiilor noştri condiţii decente de pregătire şi de educaţie. În ceea ce priveşte nemulţumirile care au fost reflectate şi în mişcările de astăzi, în mitingul din Bucureşti şi în celelalte proteste, ele vin în contextul în care pe fondul deficitului bugetar mare pe care l-a înregistrat România şi anul trecut, dar şi anul acesta, am fost nevoiţi să luăm nişte măsuri de corecţie bugetară, iar zona de Educaţie a fost zona în care aceste măsuri au fost aplicate printre primele în afară de celelalte măsuri”, a precizat Bolojan.
Bolojan a recunoscut că salariile nu sunt la nivelul dorit
Bolojan a recunoscut că salariile din Educație nu sunt la nivelul dorit, dar a subliniat că acestea nu au fost reduse. Premierul a precizat că actualul nivel reflectă „ce poate România în momentul de față”, iar o eventuală majorare ar putea fi analizată abia după 2026, odată cu încheierea perioadei de plafonare a veniturilor din sectorul public.
„Nivelul de salarizare din Educaţie nu este cel pe care nici eu personal mi-l doresc şi niciun dascăl nu îl consideră rezonabil, aşa este, dar asta este ceea ce poate România în momentul de faţă, nivelul de salarizare a rămas acelaşi, deci practic nu au fost reduse salariile, iar ceea ce se poate face în anii următori este ca în momentul în care trecem de această perioadă de criză, finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sectorul public, să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii. Dar eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucruri care nu pot fi făcute, ştiind situaţia dificilă în care ne găsim, sunt aici să le spun ceea ce se poate face în condiţiile date”, a adăugat Ilie Bolojan la TVR.
Bolojan spune că nivelul de salarizare din Educație nu poate fi majorat acum
Premierul a reafirmat, în final, că o majorare a salariilor profesorilor va putea fi analizată doar după încheierea perioadei de restricții bugetare.
„Nivelul de salarizare din educație este unul pe care nici eu, personal, nu îl doresc și nici un dascăl nu îl consideră rezonabil. Asta este ce poate România în momentul de față. Nivelul de salarizare a rămas același, nu au fost reduse salariile, iar ceea ce se poate face în anii următori este ca atunci când vom trece de această perioadă de criză – finalul anului 2026, până când sunt plafonate salariile în tot sistemul public – să ne putem pune problema unei analize serioase legate de nivelul cu care se majorează aceste salarii. Eu nu sunt aici să le spun oamenilor lucrurile care nu pot fi făcute, știind situația dificilă în care ne găsim, sunt aici să le spun ce se poate face în condițiile date”, a declarat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan cere jumătate de normă la catedră pentru directori
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seară, la TVR 1, că majoritatea directorilor de şcoli erau, până anul trecut, degrevaţi de predare, dar în acelaşi timp încasau bani suplimentari prin sistemul „plata cu ora”. Potrivit datelor prezentate, aproape 70% dintre aceştia predau cursuri în afara atribuţiilor de conducere.
„Aveam directori care erau degrevaţi de predare şi 70% dintre ei, din datele pe care le-am avut până acum, aveau plata cu ora. Deci dacă aveau disponibilitate de timp să facă plata cu ora, înseamnă că au şi disponibilitatea reală să-şi facă norma de predare, jumătatea de normă de predare care este astăzi”, a afirmat Ilie Bolojan, luni seară, la TVR 1.
De la 4-6 ore la minimum 10 ore pe săptămână
Premierul a explicat că, până acum, un inspector şcolar trebuia să mai predea 2-4 ore pe săptămână, la clasă, în timp ce norma unui director era de 4-6 ore pe săptămână.
„Prin măsurile care au fost adoptate, vor trebui să predea cel puţin 10 ore, deci, practic, o jumătate de normă. Şi toate aceste măsuri, în mod evident, au generat nemulţumiri în Educaţie, lucruri pe care eu le înţeleg. Dar în contextul în care ne găsim, practic, aceste măsuri vin să aibă grijă de fiecare resursă pe care ţara noastră o colectează de la cei care lucrează în România”, a subliniat Ilie Bolojan.
