Măsuri bugetare cu efecte socio-emoționale vizibile în școli
Deciziile recente ale Guvernului Bolojan au generat nemulțumiri în rândul profesorilor, susține Mircea Miclea. Costurile emoționale și sociale sunt resimțite imediat în școli, mai ales în cancelarii și sălile de clasă. Profesorul subliniază că tensionarea mediului profesional se reflectă în conflicte între cadrele didactice, determinate de necesitatea completării normei.
Profesorii sunt nevoiți să predea discipline pentru care nu sunt pregătiți, ceea ce amplifică stresul și nemulțumirea profesională.
„Costurile socio-emoționale ale acestor decizii: în momentul de față, dacă privim de la firul ierbii, din cancelarii și din sălile de clasă, vom constata că niciodată nu au mai fost atât de mulți oameni pensionați, frustrați, în conflict unii cu alții, pentru că pentru a-și face completarea de normă, au început conflicte între profesori, în sălile de cancelarie, ca să se împartă normele. Costuri emoționale, așadar, legate de conflict.
Costuri emoționale legate de faptul că pentru a-ți completa norma trebuie să iei și alte ore decât cele pentru care ai fost pregătit: ca să-ți completezi orele de matematică, de exemplu, să iei ore de fizică, ca să-ți completezi orele de chimie, să iei ore de biologie și așa mai departe. Deci sunt costuri socio-emoționale foarte mari, pentru un câștig financiar foarte redus. Ăsta e un cost enorm și care, din păcate, va crește în timp”, a explicat profesorul, pentru Edupedu.ro.
Această situație afectează nu doar profesorii, ci și elevii, care resimt lipsa coerenței în predare. Experiența de învățare devine fragmentată, iar calitatea educației poate fi compromisă pe termen mediu și lung.
Profesorul atrage atenția că aceste decizii reprezintă exemple de politici publice care generează beneficii financiare minore, dar costuri sociale și emoționale semnificative:
„Asistăm la o decizie proastă, care va face exemplu în manualele de decizii politice proaste; o decizie prin care s-a obținut un câștig financiar minor, 0,02% din PIB economie, în schimb s-au acumulat costuri uriașe atât din punct de vedere socio-emoțional, cât și din punct de vedere al creșterii inegalităților și din punct de vedere al neîncrederii și mai mari a cetățenilor în clasa politică”.
Accentul pe inegalitățile dintre școlile din mediul urban și cel rural
Una dintre principalele consecințe ale măsurilor guvernamentale este amplificarea diferențelor între școlile urbane și cele rurale. Profesorul Miclea explică faptul că în mediul rural devine tot mai dificil pentru cadrele didactice să își completeze norma. Aceasta necesită naveta între mai multe unități școlare, ceea ce descurajează profesorii și reduce accesul elevilor la educație consistentă.
În plus, numeroase școli mici din mediul rural s-au închis, ceea ce accentuează decalajul între urban și rural.
„Acolo e foarte greu să mai găsești profesori dispuși să meargă și să facă naveta în trei sau patru școli ca să-și asigure normă. Și tot acolo s-au închis foarte multe școli, astfel încât, prin urmare, diferența dintre rural și urban care era până acum se va accentua și mai mult de acum încolo și mai ales trebuie să luăm în seamă faptul că din rural apare o mare parte din ceea ce se numește analfabetism funcțional și în loc să se remedieze situația, s-a înrăutățit”, spune Miclea.
Această problemă afectează nu doar educația, ci și coeziunea socială. Elevii din zonele rurale riscă să fie marginalizați, iar perspectivele lor de dezvoltare profesională și socială sunt limitate.
Miclea subliniază că România se afla deja, în 2023, pe penultimul loc în Europa privind alocarea bugetară pentru educație. Noile măsuri accentuează inegalitatea și vulnerabilitatea unor categorii de elevi și profesori.
Încrederea publicului în politica educațională, afectată
Deciziile Guvernului Bolojan au generat și o deteriorare a încrederii în autorități, consideră profesorul. Publicul percepe discrepanța dintre promisiunile electorale și acțiunile concrete ale guvernului ca o lipsă de coerență în politicile educaționale.
„Nu poți să mai crezi în clasa politică, dacă exact cei care au câștigat alegerile spunând că educația este importantă și acuzând faptul că deviațiile negative apar ca urmare a lipsei de educație acum sunt cei care lovesc în educație. Nu, nu poți să mai crezi în cei care vin și spun că o să fie dreptate socială și încep tăierile bugetare cu cei oropsiți, adică cu profesorii, în loc să înceapă cu cei privilegiați”, explică Miclea.
Profesorul subliniază că măsurile nu au fost susținute de studii și date solide. Mai întâi s-au luat decizii, iar apoi s-au generat date pentru a le justifica:
„Un alt lucru care m-a dezamăgit foarte tare a fost comunicarea într-o manieră extrem de proastă a acestor decizii proaste. Comunicarea lor a fost încă și mai proastă”.
Potrivit lui Miclea, corectarea urgentă a măsurilor și majorarea bugetului educațional reprezintă pași necesari pentru reducerea efectelor negative. În lipsa acestor intervenții, riscurile socio-emoționale, economice și educaționale vor persista pe termen lung.
