Tentativă gravă de limitare a libertății presei și a societății civile: un proiect de lege care poate reduce la tăcere jurnaliștii și activiștii
Un proiect legislativ depus pe 2 septembrie 2025 la Senat stârnește îngrijorări serioase legate de respectarea libertăților fundamentale într-o democrație. Propunerea, înregistrată sub numărul B354/2025, a fost semnată de 36 de deputați – 22 dintre aceștia provenind din rândurile UDMR, alături de alți 14 reprezentanți ai minorităților naționale, printre care și Silviu Vexler, deputatul comunității evreiești.
Textul prevede sancționarea oricărui cetățean – jurnalist, activist sau simplu contribuabil – care pătrunde într-o instituție publică și este considerat „provocator”, „recalcitrant” sau „lipsit de respect”. Practic, orice interacțiune tensionată cu un funcționar ar putea fi calificată ca abatere administrativă, chiar dacă e motivată de solicitarea unor răspunsuri de interes public.
Mai exact, inițiativa prevede amendarea cu sume între 5.000 și 20.000 de lei pentru comportamente care includ „refuzul de a respecta indicațiile personalului din instituții publice”, „manifestări agresive” sau „atitudini intimidante” – toate acestea fiind formulate vag și lăsând loc interpretărilor abuzive.
„Manifestarea, în relațiile cu instituțiile publice și angajații acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv prin refuzul de a respecta indicațiile personalului din instituții publice, contrar obligației cetățenilor de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă, în scopul menținerii unui climat de ordine și liniște publică.”
Așadar, un simplu refuz de a ieși dintr-un birou public atunci când un funcționar este deranjat de întrebările incomode ale unui jurnalist poate duce la sancționarea acestuia cu o amendă usturătoare.
Proiectul vizează modificarea Legii nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor care perturbă ordinea publică, precum și Legii nr. 544/2001, cea care reglementează accesul liber la informațiile de interes public – un pilon esențial al transparenței în administrație.
Prioritatea: „demnitatea funcționarilor publici”, nu dreptul la informație
În expunerea de motive, inițiatorii afirmă că modificările sunt necesare „pentru asigurarea unui cadru de interacțiune civilizat între cetățeni și personalul instituțiilor statului”, dar și pentru „consolidarea autorității funcționarilor publici și protejarea demnității acestora în exercitarea atribuțiilor de serviciu”.
Această justificare ridică serioase semne de întrebare, deoarece pare să plaseze confortul psihologic al angajaților statului deasupra unui drept constituțional: accesul la informațiile publice. Articolul 31 din Constituție este clar – cetățenii au dreptul să fie informați asupra activității autorităților publice.
Marko Attila, din nou în centrul unei controverse
Printre inițiatori se numără și fostul secretar de stat Marko Attila, un nume binecunoscut în spațiul public pentru implicarea sa în dosarele ANRP. Deși a fost achitat în cele din urmă, acesta a trăit aproape opt ani în Ungaria, fugind de justiția română. Acum, revine cu o inițiativă legislativă care – paradoxal – ar putea permite abuzuri de tipul celui pe care susține că l-a suferit.
Iată ce conține proiectul de lege:
Modificări propuse la Legea nr. 61/1991:
- Se introduce punctul 13/1:
„13/1) Manifestarea, în relațiile cu instituțiile publice și angajații acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant, agresiv sau recalcitrant, inclusiv prin refuzul de a respecta indicațiile personalului din instituții publice, contrar obligației cetățenilor de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă, în scopul menținerii unui climat de ordine și liniște publică.”
- La art. 3, lit. g) va fi modificat astfel:
„g) cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei, cele prevăzute la pct. 13/1), 22), 23/1 și 23/2.”
- Se modifică și articolul 5, astfel încât:
„Repetarea contravențiilor prevăzute la art. 2 pct. 1), 13/1), 25)-27), într-un interval de 24 de ore de la constatarea primei fapte, se sancționează după cum urmează:…”
Modificări propuse la Legea nr. 544/2001:
Se introduc două noi alineate la art. 8:
„(3/1) Persoanele care solicită verbal informații publice au obligația de a respecta programul stabilit potrivit alin. 3 și să înfățișeze un comportament care să nu afecteze activitatea personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice.
(3/2) Personalul autorităților și instituțiilor publice, personalul de pază și ordine sau organul de poliție, după caz, va proceda la evacuarea persoanei care nu respectă prevederile prevăzute la alin. (3/1) din incinta autorității sau instituției publice.”
Ce spun inițiatorii
În justificarea atașată proiectului, se afirmă că în ultimii ani s-a observat o „creștere îngrijorătoare” a comportamentelor inadecvate din partea cetățenilor în raport cu angajații instituțiilor statului. Aceștia vorbesc despre un „climat tensionat”, „amenințări” și „refuzuri de a respecta indicațiile funcționarilor”, dar ignoră complet riscurile asociate cu cenzura sau intimidarea prin sancțiuni financiare.
„Introducerea unui nou punct, punctul 13/1, la articolul 2 din Legea nr. 61/1991, stabilește expres că un comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant este contrar obligației cetățenești de a adopta o conduită civilizată și respectuoasă față de autoritatea publică și personalul acesteia, în vederea menținerii unui climat de ordine, respect și liniște publică.”
Totodată, documentul justificativ subliniază că noile norme ar permite instituțiilor să elimine din spațiul public intern „factorii negativi” – fără a clarifica cine stabilește ce este un comportament „negativ”.
O amenințare reală la adresa libertății presei
Deși inițiatorii susțin că măsurile sunt menite să protejeze angajații statului, formulările ambigue și marja mare de interpretare pot transforma acest proiect într-un instrument de suprimare a vocilor critice. Adoptarea sa ar însemna un regres major pentru transparența instituțională și pentru libertatea de exprimare în România, notează luju.ro
