Proiectul de OUG privind cumulul pensiei cu salariul, reluat de Guvern: măsuri drastice pentru administrație și pensii speciale
Proiectul de Ordonanță de Urgență (OUG) care reglementează cumulul pensiei cu salariul, lansat în dezbatere publică în luna august, dar ulterior blocat din cauza neînțelegerilor din coaliție, a fost readus pe masa de lucru la Ministerul Muncii.
Surse politice susțin că documentul este aproape finalizat și că există un consens aproape deplin pentru adoptarea sa, alături de celelalte acte din așa-numitul Pachet 3 de reforme, potrivit celor de la Știripesurse.
Potrivit informațiilor, liniile generale ale proiectului au fost deja stabilite, iar acum se lucrează la ultimele detalii. Cei mai afectați de noua reglementare vor fi angajații din sistemul public care beneficiază de pensii speciale, dar și salariații companiilor de stat, unde autoritățile intenționează să aplice măsuri ferme pentru eliminarea inechităților și revenirea la un cadru considerat normal.
Vor excepții în anumite domenii, cum ar fi sănătatea și educația
Totuși, în domenii esențiale cu impact social major, precum sănătatea și educația, guvernul ia în calcul excepții. În aceste sectoare există o lipsă acută de personal calificat, în special în spitale și în mediul educațional rural.
În cazul învățământului preuniversitar, dacă profesorii pensionați ar fi obligați să părăsească sistemul, s-ar putea ajunge la situații în care numeroase școli ar rămâne fără cadre didactice, mai ales la sate.
Proiectul ar putea fi discutat chiar săptămâna viitoare, marți, 7 octombrie, în ședința coaliției. Conform surselor, deciziile finale vor fi luate atunci, fiind deja stabilite măsurile principale, în timp ce ministerele implicate fac calculele pentru a evalua impactul bugetar al fiecărei prevederi.
Reforma administrației publice, elementul principal al Pachetului 3 de reformă fiscal-bugetară
Pachetul 3 include și o amplă reformă a administrației publice, atât la nivel local, cât și central, care va aduce schimbări semnificative. Printre acestea se numără o reducere de 10% a posturilor ocupate în administrația locală, concedieri care urmează să se facă prin concursuri pe posturi.
În administrația centrală se va aplica o scădere de 10% a cheltuielilor salariale, fără reduceri uniforme, ci diferențiate între instituții. În plus, sunt prevăzute comasări și desființări de instituții centrale.
Un alt punct sensibil al reformei îl constituie modificarea rangului localităților. Pe baza datelor ultimului recensământ, unele municipii ar putea fi retrogradate la statutul de oraș, iar anumite comune ar putea deveni orașe.
Schimbarea ar avea un impact major asupra fondurilor alocate de la bugetul de stat, întrucât municipiile beneficiază de sume mai mari, chiar dacă, în multe cazuri, populația a scăzut sub pragul legal.
Potrivit planului, concedierile din administrația locală ar urma să intre în vigoare la 90 de zile după adoptarea reformei, ceea ce înseamnă că măsura ar produce efecte din 1 februarie 2026. Prefecții vor avea sarcina de a centraliza datele, iar în termen de 60 de zile ar urma să fie organizate concursuri pentru ocuparea posturilor rămase disponibile.
