Conform calculelor Ministerului Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 3,23 miliarde lei, iar cheltuielile cresc cu 27,81 miliarde lei. În aceste condiții, deficitul bugetar urcă la 24,579 miliarde lei, echivalent cu 8,4% din PIB. Impactul este relevant pentru întreaga economie, întrucât deficitul determină capacitatea statului de a finanța programele anunțate.
Rectificarea aduce sume suplimentare pentru ministerele Muncii, Dezvoltării și Agriculturii
Mai multe ministere primesc sume suplimentare pentru a acoperi cheltuieli sociale sau investiții. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale beneficiază de o majorare de 5,516 miliarde lei, iar Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației de 2,473 miliarde lei.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește 1,222 miliarde lei pentru proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă, inclusiv programe post-aderare și proiecte din cadrul financiar 2014-2020.
Ministerul Energiei este alocat suplimentar cu 1,198 miliarde lei, iar Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu 416,9 milioane lei.
Alte instituții cu fonduri crescute sunt Ministerul Educației și Cercetării (+140,5 milioane lei, în special pentru implementarea proiectelor finanțate prin PNRR) și Serviciul Român de Informații (+92,8 milioane lei).
Pentru acesta din urmă se propun sume suplimentare la cheltuieli de personal (+75 milioane lei) și asistență socială (+40 milioane lei).
Ministerul Finanțelor, cel mai mare plus de fonduri
Cea mai mare alocare suplimentară revine Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, cu 20,074 miliarde lei. Sumele sunt destinate acoperirii unor cheltuieli obligatorii și angajamentelor asumate la nivel internațional.
Ministerul Justiției beneficiază de 85,9 milioane lei, iar Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor de 70 milioane lei pentru transferuri între unități ale administrației publice.
Autoritatea Electorală Permanentă primește 169 milioane lei pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania prezidențială din 2025. Astfel, sunt acoperite costurile necesare derulării procesului electoral, conform legislației în vigoare.
Domenii unde bugetele scad semnificativ
Pe de altă parte, rectificarea prevede diminuări în cazul mai multor ministere. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pierde 3,246 miliarde lei, în timp ce Ministerul Sănătății are o reducere de 2,661 miliarde lei.
În cazul sănătății, scăderea provine în principal din economii identificate la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (–1 miliard lei) și din PNRR (–1,4 miliarde lei), în funcție de stadiul de implementare.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii înregistrează o diminuare de 1,849 miliarde lei, iar Ministerul Finanțelor, pe lângă alocările suplimentare la titlul „bunuri și servicii”, are o reducere de 668,3 milioane lei la alte capitole.
Ministerul Afacerilor Interne pierde 164,8 milioane lei, Secretariatul General al Guvernului 146 milioane lei, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale 127,6 milioane lei.
Echilibru între alocări sociale și reduceri structurale
Rectificarea bugetară aduce, așadar, un mix între creșteri pentru domenii sociale, investiții și cheltuieli de funcționare, și scăderi în zone unde s-au constatat economii sau întârzieri în implementarea proiectelor.
Guvernul justifică măsurile prin nevoia de a menține continuitatea programelor sociale, a investițiilor strategice și a angajamentelor internaționale, în paralel cu ajustarea fondurilor unde ritmul de cheltuire a fost mai redus.
Astfel, documentul adoptat stabilește priorități pentru finalul de an și marchează un deficit mai ridicat, ceea ce poate influența atât politica fiscală, cât și perspectivele economice pe termen scurt.
