UPATE: Nazare: Rectificarea bugetară aduce într-o zonă de proiecţie realistă bugetul
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat miercuri că rectificarea bugetară aprobată în ședința de Guvern readuce bugetul într-o zonă de proiecție realistă și transmite un mesaj de seriozitate și disciplină financiară. El a menționat că nu toți miniștrii sunt mulțumiți de această rectificare și a anunțat că, începând din noiembrie, vor demara discuțiile pentru elaborarea unui nou buget, pe alte coordonate, care să includă toate cheltuielile planificate, inclusiv investițiile.
”Este un moment foarte important, aşteptat, discutat, rectificarea bugetară. Rectificarea bugetară adoptată în această seară de Guvernul României aduce într-o zonă de proiecţie realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credit, a zonei de cheltuieli şi a zonei de venituri, astfel încât aceste cheltuieli şi venituri să fie proiectate cât mai realist posibil, pentru că avem nevoie, ca prin mesajul pe care îl transmitem odată cu adoptarea rectificării, să transmitem atât românilor, cât şi pieţelor şi investitorilor, că revenim într-o zonă de seriozitate şi de disciplină financiară şi schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele”, a spus ministrul Finanţelor, după şedinţa de guvern.
Alexandru Nazare a subliniat că rectificarea transmite un mesaj necesar și așteptat. Ministrul a precizat că ținta de deficit stabilită prin această rectificare este de 8,4%, ceea ce implică un necesar de finanțare de 159 de miliarde de lei.
”Negocierea care a stat în spatele obţinerei acestei ţinte e foarte importantă pentru că a fost atât la nivel tehnic cât şi la nivel politic cu comisarul Dombrovskis şi s-a închis prin discuţia pe care a avut-o primul ministru Ilie Bolojan la Bruxelles. De ce e importantă această negociere? Pentru că dacă această ţintă de deficit ar fi fost în zona lui 8%, am fi trebuit să obţinem măsuri de alte 8 miliarde, până la sfârşitul anului, care ar fi fost foarte greu de obţinut şi, bineînţeles, ar fi pus foarte mare presiune mai ales pe zona de investiţii din buget”, a subliniat Nazare.
Guvernul şi-a propus să menţină un nivel al investiţiilor important, care depăşeşte 150 de miliarde de lei
Ministrul a precizat că Guvernul urmărește să mențină un nivel semnificativ al investițiilor, depășind 150 de miliarde de lei. El a explicat că au fost reglementate sumele pentru zona de împrumut, în special din PNRR, pentru ministerele-cheie care și-au epuizat fondurile alocate investițiilor: Transporturi, Economie, Mediu și Dezvoltare, toate patru neavând resurse disponibile pentru această componentă.
Alexandru Nazare a subliniat că rectificarea a permis rezolvarea acestor probleme, fiind alocate aproximativ 5 miliarde de lei pentru această zonă. Ministrul a explicat că fondurile sunt esențiale pentru accelerarea absorbției PNRR și atingerea țintelor stabilite, adăugând că discuțiile privind ultimele memorandumuri legate de PNRR se apropie de final, urmând ca renegocierea să fie aprobată în curând.
Alexandru Nazare a mai precizat că PIB-ul estimat la începutul anului, de 1.912 miliarde de lei, a fost ajustat în rectificare la 1.902 miliarde de lei.
”Nu mai avem aceleaşi ipoteze pe care le-am avut la începutul anului. Nu mai avem o creştere economică de 2,5%, avem o creştere proiectată de 0,6%. Bineînţeles că toate aceste lucruri schimbă foarte mult ecuaţia de asamblare a bugetului şi acest lucru, prin discuţii intense cu toţi ordonatorii de credit, prin analize care au avut loc în ultima lună şi intensiv în ultima săptămână, am reuşit să ajungem la un compromis, spun eu, rezonabil, exprimat prin această rectificare”, a explicat ministrul Finanţelor.
”Nu avem foarte mulţi ordonatori, ca să nu zic că nu avem ordonatori fericiţi, chiar dacă am adăugat aproape 24,5 de miliarde la deficit. Aceste sume adăugate la deficit sunt sume destinate cheltuielor esenţiale, pentru că nu puteam să nu plătim zona de asistenţă socială, cheltuieli legate de sănătate, cheltuieli legate de salarii, cheltuieli legate de pensii. Toate aceste sume trebuiau acoperite, bineînţeles pentru că sunt cheltuiele obligatorii”, a mai spus Nazare.
Suma de acoperire a dobânzilor este de aproape 12 miliarde
Alexandru Nazare a explicat că cheltuielile totale se ridică la aproape 54 de miliarde de lei, dintre care aproape 12 miliarde sunt destinate acoperirii dobânzilor. Două treimi din sumele suplimentare vizează cheltuieli esențiale, iar restul este alocat investițiilor, în special celor din cadrul PNRR, pentru care fondurile prevăzute inițial s-au epuizat în august, conform evaluărilor de la începutul anului.
”Cred că prin adoptarea rectificării bugetare, înaintea Consiliului Ministru de Finance, din 10 octombrie, transmitem şi prin adoptarea noii ţinte, explicarea noii ţinte de deficit de 8,4% şi a tuturor măsurilor conexe acestei rectificări, transmitem un semnal foarte bun, nu doar către Comisie, dar şi către pieţe, că ne menţinem angajamentele, că ceea ce spunem, facem şi că schimbăm atitudinea în privinţa evaluării bugetelor, urmând, bineînţeles, să începem din luna noiembrie discuţiile pentru construcţia unui nou buget de stat, pe alte coordonate, în care toate aceste cheltuieli să fie prinse, inclusiv cele de investiţii, dar şi toate cele pe cheltuielile esenţiale, astfel încât, anul viitor, să nu mai fim în situaţia de a avea o rectificare, faţă de care să facem o adăugire pe cheltuieli atât de mare, pe care o facem astăzi, dar o facem pentru că suntem nevoiţi să o facem pentru că aceste cheltuieli nu le putem evita”, a mai spus Nazare.
Alexandru Nazare a precizat că nu dorește să intre în discuții privind sumele primite de fiecare minister. El a explicat că execuția bugetară a fiecărui minister a fost analizată atent, iar alocările au fost strâns legate de modul în care ordonatorii de credite și-au gestionat bugetele. Ministrul a menționat că majoritatea miniștrilor sunt mai degrabă nemulțumiți decât mulțumiți, însă, printr-un compromis rezonabil, rectificarea a fost adoptată astfel încât actul să poată fi aprobat la începutul lunii noiembrie.
Știre inițială
Conform calculelor Ministerului Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 3,23 miliarde lei, iar cheltuielile cresc cu 27,81 miliarde lei. În aceste condiții, deficitul bugetar urcă la 24,579 miliarde lei, echivalent cu 8,4% din PIB. Impactul este relevant pentru întreaga economie, întrucât deficitul determină capacitatea statului de a finanța programele anunțate.
Rectificarea aduce sume suplimentare pentru ministerele Muncii, Dezvoltării și Agriculturii
Mai multe ministere primesc sume suplimentare pentru a acoperi cheltuieli sociale sau investiții. Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale beneficiază de o majorare de 5,516 miliarde lei, iar Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației de 2,473 miliarde lei.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește 1,222 miliarde lei pentru proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă, inclusiv programe post-aderare și proiecte din cadrul financiar 2014-2020.
Ministerul Energiei este alocat suplimentar cu 1,198 miliarde lei, iar Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu 416,9 milioane lei.
Alte instituții cu fonduri crescute sunt Ministerul Educației și Cercetării (+140,5 milioane lei, în special pentru implementarea proiectelor finanțate prin PNRR) și Serviciul Român de Informații (+92,8 milioane lei).
Pentru acesta din urmă se propun sume suplimentare la cheltuieli de personal (+75 milioane lei) și asistență socială (+40 milioane lei).
Ministerul Finanțelor, cel mai mare plus de fonduri
Cea mai mare alocare suplimentară revine Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, cu 20,074 miliarde lei. Sumele sunt destinate acoperirii unor cheltuieli obligatorii și angajamentelor asumate la nivel internațional.
Ministerul Justiției beneficiază de 85,9 milioane lei, iar Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor de 70 milioane lei pentru transferuri între unități ale administrației publice.
Autoritatea Electorală Permanentă primește 169 milioane lei pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania prezidențială din 2025. Astfel, sunt acoperite costurile necesare derulării procesului electoral, conform legislației în vigoare.
Domenii unde bugetele scad semnificativ
Pe de altă parte, rectificarea prevede diminuări în cazul mai multor ministere. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pierde 3,246 miliarde lei, în timp ce Ministerul Sănătății are o reducere de 2,661 miliarde lei.
În cazul sănătății, scăderea provine în principal din economii identificate la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (–1 miliard lei) și din PNRR (–1,4 miliarde lei), în funcție de stadiul de implementare.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii înregistrează o diminuare de 1,849 miliarde lei, iar Ministerul Finanțelor, pe lângă alocările suplimentare la titlul „bunuri și servicii”, are o reducere de 668,3 milioane lei la alte capitole.
Ministerul Afacerilor Interne pierde 164,8 milioane lei, Secretariatul General al Guvernului 146 milioane lei, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale 127,6 milioane lei.
Echilibru între alocări sociale și reduceri structurale
Rectificarea bugetară aduce, așadar, un mix între creșteri pentru domenii sociale, investiții și cheltuieli de funcționare, și scăderi în zone unde s-au constatat economii sau întârzieri în implementarea proiectelor.
Guvernul justifică măsurile prin nevoia de a menține continuitatea programelor sociale, a investițiilor strategice și a angajamentelor internaționale, în paralel cu ajustarea fondurilor unde ritmul de cheltuire a fost mai redus.
Astfel, documentul adoptat stabilește priorități pentru finalul de an și marchează un deficit mai ridicat, ceea ce poate influența atât politica fiscală, cât și perspectivele economice pe termen scurt.
