Consiliul Fiscal spune că deficitul bugetar nu va fi de 8,4% din PIB, ci de 9%
Documentul a fost emis în contextul primei rectificări bugetare a guvernului din acest an. De regulă, rectificarea are loc la mijlocul anului, atunci când realitatea financiară se diferențiază de proiecțiile bugetare inițiale. Practic, la începutul anului guvernul stabilește un buget, alocând venituri și cheltuieli fiecărei instituții. La jumătatea anului se face o reevaluare: instituțiilor care nu au cheltuit integral sumele alocate li se reduc bugetele, iar resursele disponibile sunt redistribuite către instituțiile care au depășit fondurile inițiale.
„În lipsa măsurilor de corecție din acest an, după cum indică execuția bugetară la 8 luni, deficitul bugetar ar ajunge în jur de 9% din PIB”, subliniază Consiliul Fiscal.
Criza bugetară este auto-provocată
România se confruntă cu o criză bugetară care a determinat guvernul Bolojan să anunțe deja mai multe majorări de taxe, cea mai semnificativă fiind creșterea TVA de la 19% la 21%. Daniel Dăianu subliniază că această criză este cauzată chiar de guvern. Totuși, ceea ce nu precizează el este că, deși guvernul este responsabil pentru criză, povara financiară cade asupra cetățenilor:
În România, criza bugetară este auto-provocată. Anii electorali nu pot justifica imprudențe mari în gestionarea finanțelor publice. Deficitul bugetar din 2024 a fost adâncit în special prin creșteri de cheltuieli permanente.
Înghețarea salariilor și pensiilor nu a avut niciun efect
„Înghețarea salariilor bugetarilor și non-indexarea pensiilor, măsuri adoptate în decembrie 2024, nu au stopat creșterea lor medie nominală în 2025; la pensii s-a simțit impactul anualizat al recalculării, la salarii, al creșterilor ce au fost operate în 2024. De aceea, volumul cheltuielilor cu pensii și salarii a continuat să crească în 2025, chiar dacă inflația erodează din ponderea acestora în PIB.”, se arată în document.
Dăianu afirmă că măsurile fiscale ale guvernului, respectiv majorările de taxe, nu au influențat deficitul bugetar în execuția bugetară din august, cea mai recentă raportată. Conform economistului, impactul acestor majorări va fi resimțit mai puternic începând cu luna septembrie și, în special, în 2026.
„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat în luna iulie are un impact pozitiv limitat asupra deficitului din 2025, influențând execuția bugetară începând cu luna septembrie. Efectul de reducere a deficitului bugetar va fi însă considerabil mai mare în 2026, conducând la un deficit în jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare semnificativă față de valorile foarte ridicate din anii anteriori.”, a mai spus Daniel Dăianu.
Cu o economie fragilă și un buget afectat, singura susținere rămasă pentru economia României este absorbția fondurilor europene. Totuși, potrivit analizei Consiliului Fiscal, și cheltuirea acestor fonduri nu se desfășoară conform planului.
„Absorbția fondurilor europene, resursă financiară esențială pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei și menținerea echilibrelor fiscal-bugetare și financiar-valutare, s-a confruntat cu dificultăți majore și întârzieri semnificative legate în principal de slaba capacitate administrativă.”, se mai precizează în document.
