Deficitul bugetar al României ar putea scădea la 6,5% în 2026, aproape de ținta asumată în fața Comisiei Europene
Deficitul bugetar al României ar urma să scadă de la 8,4% din PIB în 2025 la aproximativ 6,5% în 2026, apropiindu-se de obiectivul de 6% convenit cu Comisia Europeană, a anunțat președintele Nicușor Dan.
Acesta a subliniat că nivelul exact al ajustării depinde de modul în care Guvernul va decide să eșaloneze investițiile și de implementarea unor reforme esențiale.
„În etapa a doua a fost un pachet plus încă cinci pachete și am spus că aceste pachete, împreună, duc deficitul la 8,4% în 2025, iar la bugetul pe 2026 vom vedea, în noiembrie, un nivel de aproximativ 6,5%.
Încă nu știe nimeni cât va fi exact acest 6,5%, pentru că depinde de cum hotărăște Guvernul să eșaloneze diferite investiții”, a afirmat astăzi președintele României, aflat la Timișoara.
Administrația locală și centrală, plus companiile de stat trebuie reformate din temelii. La nivel macroeconomic, stăm bine
Nicușor Dan a explicat că pachetele de măsuri adoptate până acum duc la un deficit de 8,4% în 2025, iar în noiembrie se va contura mai clar nivelul pentru 2026, estimat la circa 6,5%. Potrivit lui, valoarea finală va fi influențată de prioritizarea investițiilor și de modul în care autoritățile vor reuși să gestioneze cheltuielile.
Președintele a arătat că obiectivul pe termen scurt a fost reducerea deficitului, ceea ce România a reușit să facă prin măsurile deja aplicate. El a atras atenția însă că, pentru a coborî deficitul la ținta de 6%, vor fi necesare pași suplimentari.
Nicușor Dan a precizat că direcția României este una conformă cu angajamentele luate față de Comisia Europeană și de investitorii internaționali.
În opinia sa, este nevoie de reforme consistente în companiile de stat și în administrația publică, atât locală, cât și centrală. Din fericire, la nivel macroeconomic, situația se află sub control, a dat asigurări liderul de la Cotroceni.
„Scopul a fost unul, ca să-i spun așa, structural-contabil. România trebuia să reducă deficitul. Acesta a fost obiectivul pe termen scurt pe care Guvernul și l-a asumat.
De acest obiectiv s-a achitat, în sensul că deficitul pe 2025 va fi de 8,4%, cu măsurile deja luate. Deficitul pe 2026 este estimat la aproximativ 6,5% din PIB, dar mai sunt necesare măsuri pentru a-l coborî la 6%.
Cam pe acolo suntem și este evident că România merge în direcția a ceea ce și-a asumat față de Comisia Europeană și, implicit, față de investitorii care ne-au împrumutat.
Suntem foarte aproape de ținta de 6% pentru 2026. Este nevoie de reformă în companiile de stat, dar și în administrațiile locale și centrale. Pentru moment, la nivel macroeconomic, lucrurile sunt sub control. (…)
Rămâne întrebarea dacă în aceeaşi anvelopă de bani lucrurile se puteau face altfel, şi asta e o dezbatere a societăţii”, a mai transmis Nicușor Dan legat de acest subiect.
Ce spunea premierul Ilie Bolojan, despre vizita de săptămâna trecută de la Bruxelles
Reamintim că premierul Bolojan transmitea pe 24 septembrie că s-a convenit cu Comisia Europeană ca România să închidă anul cu un deficit de 8,4%. La Bruxelles, șeful Guvernului a purtat discuții cu Paolo Gentiloni, comisarul european pentru Economie.
„Am convenit un deficit cu care România să închidă anul, de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei. (…)
Cu europarlamentarii am discutat despre principalele probleme pe care le avem și colaborarea pe care o vom putea avea în perioada următoare. Am discutat subiecte de buget și de fonduri europene din PNRR.
Efectele pachetelor să fie de 0,6-0,7% din PIB. Anul viitor efectele ar fi de peste 2,5% din PIB. Dacă respectăm ținta de deficit, anul viitor ne putem apropia de o țintă de deficit de 6% din PIB”, a spus Bolojan săptămâna trecută.
Vor fi neapărat tăieri de posturi: „E nevoie în anumite instituţii, şi centrale şi locale, să plece oameni din sistem”
Revenind la declarațiile de astăzi ale președintelui României, Nicușor Dan, acesta a mai vorbit la Timișoara și despre reducerile de cheltuieli din administrația locală și centrală.
Reforma administrației publice este o problemă complexă, care presupune atât reduceri de personal în anumite instituții centrale și locale, cât și suplimentarea de posturi în alte zone, precum partea din Poliție care e responsabilă cu securitatea publică. Acesta a subliniat că este necesar un echilibru între ieșirile și intrările din sistem, pentru ca administrația să funcționeze mai eficient.
El a precizat că există segmente unde se impune reducerea cheltuielilor, prin controlul mai strict al bunurilor și serviciilor sau prin etapizarea investițiilor. Totodată, a menționat că România are nevoie de o revenire la o lege a salarizării unice, amintind că actul normativ inițial a fost modificat de foarte multe ori, ceea ce a condus la discrepanțe majore între instituții.
Președintele a afirmat că este convins că în cadrul coaliției se va găsi un echilibru, astfel încât să fie adoptată o decizie comună și asumată pe tema reformei. În viziunea sa, schimbările sunt inevitabile, iar administrația trebuie restructurată pentru a răspunde mai bine nevoilor societății și pentru a elimina dezechilibrele acumulate în timp.
„Evident că dacă ne uităm la întreg sistemul administrativ, central şi local, există zone însemnate unde e nevoie de ieşiri din sistem, după cum există zone în care e nevoie de mai mulţi oameni în sistem, de exemplu pe partea din poliţie responsabilă cu securitatea publică. Şi mai sunt câteva astfel de exemple. Deci e nevoie ca noi să echilibrăm sistemul. (…)
Ca să vă dau un răspuns general, e nevoie în anumite instituţii, şi centrale şi locale, să plece oameni din sistem. E nevoie de reduceri de cheltuieli, pe alte segmente, bunuri şi servicii, etapizare de investiţii şi sunt sigur că în coaliţie se va găsi echilibrul astfel încât să avem o decizie comună, asumată”, a afirmat Nicușor Dan.
Pensiile magistraților și decizia mult așteptată de la CCR
În fine, președintele a vorbit și despre legea care aduce schimbări privind pensiile și vârsta de pensionare în rândul magistraților, lege care se află acum pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională.
Întrebat ce s-a întâmplat dacă CCR va respinge legea inițiată de Guvern, Nicușor Dan a oferit acest răspuns:
„Decizia CCR e mult, mult exagerată. Există în societate aproape unanimitate că în orice sistem posibil pensia să fie cât salariul. Există unanimitate în clasa politică că lucrul ăsta trebuie să se întâmple.
În baza acestui fapt, Guvernul a făcut o lege pe care și-a asumat răspunderea și pe care s-a străduit s-o facă cât mai solidă. Dacă va avea probleme, există legitimitatea coaliției să facă o lege care nu sa aibă probleme.”
