Cseke Attila: S-a făcut o prioritizare a proiectelor la „Anghel Saligny”
Executivul a aprobat alocarea a 2,5 miliarde de lei pentru Ministerul Dezvoltării, sumă destinată plății facturilor restante. Din aceasta, un miliard de lei este direcționat către Programul „Anghel Saligny”, iar 1,5 miliarde de lei către proiectele finanțate prin PNRR. Premierul a arătat că suplimentarea bugetară are ca scop deblocarea plăților pentru lucrările efectuate până în vara acestui an.
Întrebat dacă resursele sunt suficiente, ministrul Cseke Attila a precizat că s-au făcut ajustări clare:
„S-a făcut o prioritizare a proiectelor atât la ‘Anghel Saligny’, cât și la Compania Națională de Investiții. Aceste măsuri de prioritizare se văd pe buget și pe facturile emise, față de anul trecut, adică o prioritizare a avut loc. O nouă prioritizare poate să aibă loc.
Ceea ce este important pentru noi și ceea ce va trebui să discutăm în Coaliție, și aici sunt păreri divergente, eu susțin în continuare ca investițiile prioritizate să continue până la la sfârșitul anului și să nu avem o sistare pe programul ‘Anghel Saligny’. Sunt propuneri în acest sens”, a spus ministrul pentru Digi24.
Ministrul a adăugat că susține continuarea investițiilor prioritare până la sfârșitul anului, fără întreruperi, chiar dacă există propuneri de suspendare a unor proiecte.
Criterii de selectare a investițiilor finanțate
Cseke Attila a explicat modul în care au fost stabilite proiectele care primesc în continuare finanțare. În cadrul Programului „Anghel Saligny” sunt sprijinite lucrările ce au deja un grad ridicat de decontare.
„Deși l-am prioritizat ca și investiții, la ‘Anghel Saligny’ avem numai investiții cu peste 40% grade decontare apă canal gaze și peste 80% infrastructură rutieră, pentru care se mai primesc facturi”, a declarat ministrul.
În cazul Companiei Naționale de Investiții, regula este ca doar lucrările cu execuție de peste 50% să fie finanțate. Cele care nu au atins acest nivel sunt suspendate.
Argumentul prezentat de ministru este acela că „sectorul de construcții este cam singurul sector de construcții care este în creștere și în acest an față de anul trecut, trimestru unu și doi, pentru că sectorul de construcții dă 8% din PIB-ul României”.
Necesitatea predictibilității în alocările bugetare
Reprezentanții firmelor de construcții au cerut garanții clare privind finanțarea proiectelor. Ministrul a confirmat aceste solicitări, menționând că predictibilitatea este esențială.
„Constructorii, în mod corect, cer predictibilitate. Cel mai important lucru ce trebuie făcut este predictibilitatea. S-au făcut primele măsuri de prioritizare pe toate programele Ministerului Dezvoltării”, a spus Cseke Attila pentru sursa citată.
Datele prezentate de acesta arată diferența dintre 2022 și 2023 și anume că anul trecut în ‘Anghel Saligny‘ s-au emis facturi de 17,2 miliarde de lei, iar anul acesta, pe bugetul inclusiv rectificat, bugetul este de 7,3 miliarde, deci cu aproape 60% mai puține facturi emise pentru că s-au prioritizat investițiile.
Ministrul a precizat că a propus un sistem de alocare predictibilă pentru următorii trei ani, astfel încât primăriile și constructorii să cunoască exact sumele disponibile pentru proiectele lor.
Cseke: Perspectiva economică este cea care ne va putea ridica
Întrebat dacă unele investiții ar putea fi afectate, Cseke a arătat că regula este continuarea celor care au depășit pragul de 50% execuție.
„Eu nu sunt de acord cu această măsură pentru că mesajul trebuie să fie acela că investițiile continuă, că există o perspectivă economică, pentru că sectorul de construcții contribuie major la perspectiva economică și perspectiva economică este cea care ne va putea ridica la sfârșitul anului viitor”, a declarat acesta.
El a subliniat totodată că discuțiile din coaliția de guvernare nu ar trebui să ducă la blocaje.
„Discuțiile sunt importante, dar evident, coaliția nu poate să se rupă sau să ajungă la un sfârșit pe aceste subiecte, pentru că stabilitatea țării este mai importantă”, a spus ministrul.
Reforma administrației locale, subiect de dezbatere în coaliție
Pe lângă programul de investiții, în atenția coaliției se află și reforma administrației locale. Cseke Attila a declarat că temele de discuție vizează reducerea personalului, diminuarea cheltuielilor și combinarea acestor opțiuni pentru a găsi un compromis.
„Scenariile sunt cele prezentate și de dumneavoastră. Un scenariu în care ne referim la o reducere de personal pe posturi ocupate, un scenariu referitor la reducerea cheltuielilor de personal sau bunuri și servicii, respectiv o posibilitate de a le combina într-un fel sau altul pentru a găsi un compromis”, a explicat oficialul.
El a criticat concentrarea exclusivă pe numărul posturilor eliminate:
„Eu personal sunt nemulțumit de faptul că întreaga discuție, inclusiv în coaliție, se axează pe acest număr de reduceri de posturi, în timp ce pachetul acesta are 50 de pagini, cu o mulțime de lucruri bune pentru autoritățile locale”.
Propunerile UDMR pentru un compromis
UDMR a prezentat o variantă intermediară pentru reforma administrației. Liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a spus că „o variantă este să reduci nu cu 10%, cu 7%, cu 8% şi restul să calibrezi din cheltuieli reduse”.
Cseke Attila a detaliat mecanismul propus de minister:
„ Nu aduce reduceri semnificative de personal acolo unde primăria, primarul a fost un gospodar bun și și-a eficientizat structura de personal, ceea ce înseamnă că la peste 700 de unități administrativ-teritoriale practic nu ar fi vorba de o reducere efectivă de personal, iar la restul de 2.402 – 2.500 de unități administrativ-teritoriale și acolo, diferențiat.
Acolo unde organigrama este plină, toate posturile sunt ocupate, evident e vorba de o reducere mai semnificativă de personal, pentru că se aplică un procent de 30% prin care la final se ajunge la 10% posturi ocupate.
Noi întotdeauna suntem forța politică care încercăm să găsim o soluție de compromis pentru a putea debloca situația și pentru a ajunge la un acord pentru a putea implementa acest pachet”, a spus el.
În celelalte cazuri, unde organigramele sunt ocupate integral, se vor aplica reduceri mai mari, dar diferențiate. Ministrul a afirmat că scopul este menținerea echilibrului între eficiență administrativă și funcționalitatea instituțiilor locale.
Riscurile amânării reformei și efectele asupra coaliției
Ministrul Dezvoltării consideră că amânarea repetată a reformei este dăunătoare pentru stabilitatea guvernării. „Eu personal, cred că dacă cu privire la acest pachet nu se ajunge la un acord în coaliție într-un scurt timp, în câteva săptămâni nu mai mult, atunci împingerea lui încontinuu este dăunător și mesajul lui pe care îl de coaliția”, a spus Cseke.
Acesta a reamintit că discuțiile pe acest subiect durează încă din iulie și că au avut loc mai multe consultări cu autoritățile locale. În lipsa unui acord, mesajul public ar fi unul de incoerență, susține ministrul.
Întrebat dacă există riscul ruperii coaliției, Cseke a răspuns:
„Nu cred că ne putem permite să rupem coaliția indiferent din ce zonă sau din ce parte. Nici măcar pentru un pachet atât de important cum este pachetul de reformă pe administrație locală și centrală, pentru că stabilitatea României, până la urmă, este mai importantă decât faptul că pe un anumit pachet nu ajungem la la o soluție și la un acordare. Încă o dată, accentuez că eu cred că trebuie să ajungem la un acord și trebuie să implementăm”.
