UPDATE. Rectificarea bugetară 2025. Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de ordonanță de urgență
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a postat, luni seară, un mesaj pe pagina sa de Facebook în care a venit cu câteva comentarii pe marginea acestui proiect.
„Este un act de responsabilitate, prin care ne asigurăm că statul își poate îndeplini toate obligațiile, în mod corect și la timp”, a subliniat demnitarul.
Ministrul Finanțelor a recunoscut că nu s-a confirmat creșterea economică estimată la începutul acestui an, iar inflația a rămas sus, astfel că statul este nevoit să intervină pentru a stabiliza deficitul bugetar la 8,4%.
„Astăzi am publicat rectificarea bugetară – un demers important, într-un moment în care provocările economice sunt reale și nu pot fi ignorate. Este un act de responsabilitate, prin care ne asigurăm că statul își poate îndeplini toate obligațiile, în mod corect și la timp.
Ce ne propunem prin această rectificare?
🔹 să protejăm cetățenii – garantăm plata pensiilor, alocațiilor, indemnizațiilor de sănătate și sprijinului social pentru românii vulnerabili
🔹 să asigurăm funcționarea instituțiilor publice: școli, spitale, autorități locale – fără această rectificare, multe dintre ele ar fi ajuns în dificultate până la final de an
🔹 să menținem încrederea partenerilor europeni și internaționali în capacitatea României de a lua decizii fiscal – bugetare responsabile
Menținem totodatǎ investițiile publice la un nivel record – peste 150 de miliarde de lei – în infrastructură, educație, sănătate și energie. Sunt investiții care susțin în continuare creșterea economică și locurile de muncă.
În condițiile în care creșterea economică estimată la începutul anului nu s-a confirmat, iar inflația a rămas ridicată, facem ceea ce este necesar să stabilizăm deficitul bugetar la 8.4%.
Rectificarea bugetară nu este doar un exercițiu tehnic, ci un pas necesar pentru a reda încredere și predictibilitate economiei României.
Prin acest efort comun, demonstrăm că statul știe să răspundă realist provocărilor și să creeze condițiile pentru dezvoltare, stabilitate financiară și bunăstare pentru cetățeni”, a scris Alexandru Nazare pe Facebook.
Știrea inițială
Guvernul a publicat luni, 29 septembrie, proiectul primei rectificări bugetară pentru 2025, care aduce modificări semnificative atât la nivelul veniturilor, cât și al cheltuielilor.
Potrivit documentului publicat, veniturile bugetului general consolidat cresc per sold cu 3,23 miliarde lei, în timp ce cheltuielile urcă cu 27,81 miliarde lei. În aceste condiții, deficitul bugetar se adâncește cu 24,57 miliarde lei.
VEZI AICI Proiectul de Ordonanţă de Urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025.
VEZI AICI Nota de fundamentare a proiectului, plus AICI cele șapte anexe.
Marile investiții nu se opresc în România, dă asigurări Secretarul general al Guvernului
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, a venit și cu câteva declarații legate de proiectul de rectificare bugetară.
„Este programată şedinţa de Guvern pentru rectificarea bugetară în cursul acestei săptămâni. Înţeleg că astăzi Ministerul Finanţelor va publica în transparenţă rectificarea bugetară şi cred că miercuri va fi şedinţa de Guvern.
Din punctul nostru de vedere – şi pe acest lucru am insistat cu colegii de la PSD: Sorin Grindeanu, Marian Neacşu – am insistat foarte mult ca investiţiile să continue în România. De ce? Pentru că avem un ritm în tot ceea ce înseamnă investiţiile pe proiectele mari, cum sunt autostrăzile, lucru care va duce la dezvoltare mai bună a României. Autostrada Moldovei cu certitudine va aduce investiţii în această parte a României şi va face ca inegalităţile din România să nu mai fie atât de mari.
Al doilea lucru este acela că creşterea economică din anii trecuţi a fost bazată pe consum şi investiţii. Cu certitudine trebuie să continuăm investiţiile şi în ‘Anghel Saligny’ şi cele finanţate prin PNRR, pe de o parte pentru că sunt necesare, au fost determinate printr-un proces de a răspunde unor nevoi pe care populaţia le are şi în al doilea rând pentru că astăzi avem un corp profesional foarte important al constructorilor – pe care l-am format cu greu.
Sunt tot mai multe companii româneşti puternice care au reuşit să aducă chiar români din străinătate să lucreze în ţară, iar dacă pierdem ritmul, riscăm să ducem în faliment foarte multe dintre companii şi stricăm ceva care merge foarte bine”, a declarat Radu Oprea.
Veniturile bugetare: minusuri din TVA și contribuții sociale, plusuri din impozitul pe dividende și accize
În ceea ce privește bugetul de stat, veniturile totale se diminuează per sold cu 1,81 miliarde lei. Cele mai importante influențe se regăsesc pe mai multe categorii de venituri.
La impozitul pe profit, încasările scad cu 1,41 miliarde lei, tendință explicată de evoluțiile sub așteptări la impozitul plătit de agenții economici și băncile comerciale. În schimb, statul a înregistrat încasări peste program la alte impozite pe profit, venit și câștiguri de capital, ceea ce aduce un plus de 1,26 miliarde lei.
O altă creștere notabilă vine de la impozitul pe venit și salarii, unde se consemnează un sold pozitiv de 1,87 miliarde lei. Din această sumă, 1,68 miliarde provin din impozitul pe venit, creștere susținută în principal de majorarea cotei de impozit pe dividende de la 8% la 10%, decisă prin OUG 156/2024.
Pe de altă parte, veniturile din taxa pe valoare adăugată scad cu 2,44 miliarde lei. Diminuarea este determinată de încasări sub așteptări la TVA, chiar dacă măsurile legislative adoptate prin Legea 141/2025 au avut un impact pozitiv de aproape 6 miliarde lei.
La accize, situația este mai favorabilă, cu o creștere de 513,6 milioane lei. Acest rezultat vine din majorarea nivelului accizelor la benzină, motorină, alcool, tutun și introducerea accizelor la vinurile liniștite. În schimb, alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii se diminuează cu 914,6 milioane lei, în principal din cauza restituirii contribuției la Fondul de Tranziție Energetică prevăzute de OUG 33/2025.
Statul mai înregistrează plusuri la taxele pe utilizarea bunurilor și autorizarea activităților (+500 milioane lei), la impozitele pe comerț exterior (+445,4 milioane lei) și la veniturile din capital (+265,4 milioane lei). Pe de altă parte, încasările din contribuțiile de asigurări sociale scad cu 776,6 milioane lei, iar veniturile nefiscale pierd peste 2,24 miliarde lei.
Creștere spectaculoasă a cheltuielilor: dobânzile și asistența socială împing bugetul în sus
La nivelul cheltuielilor, creșterea este mult mai accentuată decât cea a veniturilor. Bugetul de stat înregistrează o majorare de 23,35 miliarde lei pe sold. Cele mai mari influențe provin din cheltuielile cu dobânzile, care cresc cu peste 12 miliarde lei, ceea ce subliniază costurile tot mai ridicate ale finanțării datoriei publice.
Cheltuielile de personal urcă cu 696,3 milioane lei, iar cele cu bunurile și serviciile cu 321,4 milioane lei. Subvențiile se majorează cu 531,6 milioane lei, iar transferurile între unități ale administrației publice cu 4,34 miliarde lei.
Un alt capitol important este asistența socială, care primește în plus 3,34 miliarde lei, pentru acoperirea drepturilor de pensie și a altor ajutoare sociale. În schimb, proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile 2014-2020 și din fondul de modernizare scad cu 150 milioane lei, iar cele din cadrul financiar 2021-2027 pierd aproape 4 miliarde lei.
În ceea ce privește proiectele finanțate din PNRR, alocările cresc: 2,77 miliarde lei în plus pentru componentele nerambursabile și 5,37 miliarde pentru cele împrumutate. De asemenea, fondul de rezervă al Guvernului se majorează cu 500 milioane lei, în timp ce cheltuielile de capital scad cu peste 2 miliarde lei.
Ministerele primesc suplimentări semnificative: Finanțele, Munca și Dezvoltarea – marii câștigători
Rectificarea bugetară aduce redistribuiri importante între ordonatorii principali de credite. Ministerul Finanțelor primește cele mai mari suplimentări, în total 20,07 miliarde lei, destinate în principal plății dobânzilor (12,08 miliarde lei), alimentării Fondului de rezervă și finanțării proiectelor din PNRR.
Ministerul Muncii este al doilea mare beneficiar, cu 5,51 miliarde lei suplimentare, direcționate spre plata asistenței sociale și suplimentarea transferurilor către bugetul asigurărilor sociale de stat.
Ministerul Dezvoltării primește 2,47 miliarde lei, din care 1 miliard pentru Programul Anghel Saligny și 1,5 miliarde pentru proiectele din PNRR. Ministerul Agriculturii beneficiază de o alocare de 1,22 miliarde lei, în principal pentru proiecte cu finanțare europeană, deși aici se înregistrează și economii pe alte capitole.
Ministerul Energiei primește 1,19 miliarde lei, destinate în special plății compensărilor pentru energie electrică și termică. Ministerul Mediului obține 859,8 milioane lei, cea mai mare parte pentru proiecte PNRR, iar Ministerul Economiei, Digitalizării și Antreprenoriatului – 416,9 milioane lei, incluzând sume pentru subvenții și proiecte PNRR.
Alte instituții care primesc fonduri suplimentare sunt Autoritatea Electorală Permanentă (169 milioane lei pentru rambursarea cheltuielilor electorale), Ministerul Educației (140,5 milioane lei pentru implementarea proiectelor PNRR), SRI (92,8 milioane lei), Ministerul Justiției (85,9 milioane lei) și ANSVSA (70 milioane lei).
Alocări suplimentare pentru bugetele locale și cheltuieli descentralizate
Rectificarea bugetară include și majorarea sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale, cu un plus de 502,1 milioane lei. Din această sumă, 85,8 milioane merg către cheltuielile descentralizate la nivelul județelor, urmând să fie repartizate în funcție de necesitățile fiecărei comunități.
Guvernul subliniază că aceste măsuri au fost necesare pentru a asigura plata drepturilor sociale, a salariilor și a dobânzilor, dar și pentru a continua proiectele cu finanțare europeană sau PNRR. Totuși, majorarea masivă a deficitului bugetar pune presiune pe obiectivele fiscale și ar putea necesita măsuri suplimentare în 2026 pentru încadrarea în țintele de deficit agreate cu Comisia Europeană.
