România accelerează absorbția fondurilor europene: peste 5.000 de contracte pentru IMM-uri și noi instrumente financiare
România a înregistrat la finalul lunii august un grad de absorbție de 17,1% pentru politica de coeziune, peste media europeană de 12,3%, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Acesta a subliniat că este un progres important, dar a precizat că nu este momentul deocamdată să deschidem șampania, fiind necesară o accelerare a ritmului absorbției.
„Banii europeni sunt o uriașă oportunitate pentru România. La final de august, țara noastră a atins un grad de absorbție de 17,1% pe politica de coeziune, peste media UE de 12,3%.
E un pas bun, dar nu e un motiv de triumfalism. Trebuie să accelerăm și mai mult ritmul absorbției”, a scris Dragoș Pîslaru pe pagina sa de socializare.
Pesate 1,15 miliarde de euro pentru IMM-uri. Au fost totuși întârzieri cu digitalizarea
Șeful de la MIPE a mai transmis că mediul privat are alocate aproximativ 20% din PNRR, ceea ce înseamnă peste 1,15 miliarde de euro destinați exclusiv IMM-urilor. Aproape 5.000 de contracte au fost deja semnate, însă întârzierile din programul de digitalizare au pus la încercare răbdarea antreprenorilor.
Dragoș Pîslaru a precizat că, până la finalul anului, toate proiectele blocate vor fi deblocate printr-un efort comun al MIPE și băncilor partenere.
„Pentru mediul privat, am alocat aproximativ 20% din PNRR – adică peste 1,15 miliarde euro exclusiv pentru IMM-uri. Aproape 5.000 de contracte sunt deja semnate, însă știm că întârzierile din programul de digitalizare au testat răbdarea antreprenorilor.
Am promis și livrăm: până la final de an, toate proiectele blocate vor fi deblocate printr-un efort comun MIPE — bănci partenere”, mai afirmă Pîslaru în postarea sa de pe Facebook.
Nu au existat fonduri pierdute, chiar și în cazul programelor care nu au funcționat conform așteptărilor
Ministrul responsabil cu banii europeni a explicat că unele programe nu au funcționat conform așteptărilor, dar fondurile nu s-au pierdut, ci au fost realocate către alte priorități. Lecția învățată, a spus Pîslaru, este că sprijinul trebuie oferit prin intermediari financiari, nu doar prin apeluri clasice.
Potrivit acestuia, instrumentele financiare implementate au avut rezultate vizibile: peste 2.000 de IMM-uri au beneficiat de credite cu dobânzi reduse, iar fondurile de capital de risc au atras sute de milioane de euro.
În acest context, Banca de Investiții și Dezvoltare devine un element central al noii strategii, fiind capitalizată cu fonduri europene pentru a oferi granturi de până la 40%, credite avantajoase și soluții rapide pentru firmele românești.
„Unele programe nu au funcționat cum ne-am fi dorit, însă banii nu s-au pierdut. I-am realocat altor priorități, iar lecția învățată este clară: sprijinul trebuie oferit prin intermediari financiari, nu doar prin apeluri clasice.
În schimb, instrumentele financiare au adus rezultate reale:
– peste 2.000 de IMM-uri au accesat credite cu dobânzi reduse;
– fondurile de capital de risc au atras sute de milioane de euro, cu efecte pentru următorul deceniu.
O piesă centrală în acest nou model este Banca de Investiții și Dezvoltare, consolidată și capitalizată cu fonduri europene. Ea devine motorul finanțărilor rapide, cu granturi de până la 40%, credite ieftine și soluții moderne pentru firmele românești”, punctează Dragoș Pîslaru.
Detalii și despre Start-Up Nation
În plus, programul Start-Up Nation va fi regândit pe bani europeni, cu accent pe sustenabilitate și competitivitate, anunță Dragoș Pîslaru.
O altă veste bună este că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va lansa o hartă interactivă a proiectelor finanțate, pentru o transparență totală a utilizării banilor publici. Orice român va putea vedea rapid unde merg banii și ce rezultate aduc investițiile realizate din fondurile europene.
„În aceeași logică, programul Start-Up Nation va fi regândit pe bani europeni, cu accent pe sustenabilitate și competitivitate.
Iar pentru transparență: vom publica o hartă interactivă cu toate proiectele finanțate, prin PNRR și politica de coeziune. Oricine – cetățeni, jurnaliști, societate civilă – va putea vedea unde merg banii și ce rezultate aduc ei.
Cred cu tărie într-o schimbare de paradigmă: de la logica banilor „gratis” la o finanțare competitivă, transparentă și sustenabilă, care oferă oxigen pentru IMM-uri și șanse reale pentru economia românească”, a încheiat Dragoș Pîslaru mesajul său.
