Dragoş Pîslaru: Comisia Europeană n-a mai fost dispusă să meargă înainte cu împrumuturi mari din partea României
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a explicat joi situaţia implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în România, subliniind că din suma totală de 21,5 miliarde de euro rămasă, aproximativ 13 miliarde trebuie cheltuite efectiv până la 31 august 2026.
Ministrul a precizat că aceste fonduri se împart între granturi, unde s-a atins maximul de 13,5 miliarde, şi împrumuturi, pentru care numeroase proiecte nu pot fi finalizate în termenul stabilit din cauza întârzierilor.
Pîslaru a menţionat că unele proiecte de dimensiuni mari, mai ales în infrastructură, nu mai pot fi păstrate din cauza problemelor legate de achiziţii publice. El a explicat că, deşi a încercat să includă lucruri noi în PNRR, Comisia Europeană a atras atenţia asupra traiectoriei de ajustare fiscală a României, care limitează spaţiul fiscal disponibil.
Astfel, împrumuturile necesare pentru proiecte mari ar fi afectat direct deficitul bugetar, iar Comisia nu a fost dispusă să aprobe împrumuturi semnificative în perioada 2025–2026, anii în care ajustările fiscale sunt cele mai mari.
„Am constatat că proiecte foarte mari nu mai pot fi păstrate, pentru că au fost probleme pe achiziţii publice, şi aici discut de proiecte de infrastructură şi deşi eu împingeam să mai tot băgăm lucruri sau chiar să venim cu lucruri noi, Comisia ne atrăgea atenţia că aveam acea traiectorie de ajustare fiscală care presupunea că spaţiu fiscal pe care îl mai avem este unul foarte limitat.
Şi atunci împrumuturile ducându-se direct în deficit şi PNRR-ul fiind numai 2025-2026, ne lovea exact în anii aceştia doi în care avem ajustările cele mai mari. Şi atunci Comisia n-a fost foarte dispusă să meargă mai înainte cu împrumuturi mari din partea României”, a declarat Dragoş Pîslaru, joi, la Europa FM.
13 miliarde de euro trebuie cheltuiţi efectiv din acest moment până pe 31 august 2026
Ministrul a precizat că până în prezent au intrat în ţară aproximativ 10 miliarde de euro, dintre care 7 miliarde au fost deja investiţi, iar restul sunt pe drum. El a subliniat că termenul rămas pentru cheltuirea celor 13 miliarde este foarte scurt, mai puţin de un an, şi a oferit o imagine asupra diversităţii proiectelor PNRR.
Printre acestea se numără reabilitarea caselor tradiţionale din Delta Dunării, restaurarea castelelor, conacelor, bisericilor şi mănăstirilor, precum şi modernizarea sediilor primăriilor, blocurilor de locuinţe, reţelelor de apă şi canalizare, cuprinzând întreg teritoriul ţării. De asemenea, vor fi incluse investiţii în creşe, şcoli, spitale şi autostrăzi.
„Suntem undeva la 13 miliarde de euro care ar trebui cheltuiţi efectiv din acest moment până pe 31 august 2026. În mai puţin de un an. (..)
Am descoperit universul PNRR şi universul PNRR ne arată că sunt mai mult de 17.000 de proiecte, de la reabilitare case tradiţionare în Deltă, reabilitare de castele şi conace, biserici şi mănăstiri, sedii de primării şi blocuri de locuinţe, apă, canal mai prin toată ţara”, a adăugat șeful de la MIPE.
Va fi creat un „tablou de bord”, cu culori ca la semafor, unde românii vor putea verifica implementarea efectivă a proiectelor
Dragoș Pîslaru a apreciat că repartiţia proiectelor este echilibrată la nivel naţional, oferind imaginea României ca un “şantier” vast. El a explicat că vara aceasta s-a realizat o triere a proiectelor care nu au fost demarate şi s-a actualizat bugetul pentru fiecare dintre ele.
Ministrul a adăugat că urmează să fie creat un tablou de bord cu o hartă completă a celor 17.000 de proiecte, disponibilă pe principiul datelor deschise.
Acest tablou de bord va indica stadiul lucrărilor printr-un sistem de semaforizare cu roşu, galben şi verde, reflectând progresul fizic şi financiar al fiecărui proiect.
Dragoș Pîslaru a explicat că scopul este să crească transparenţa şi încrederea publicului, oferind cetăţenilor posibilitatea de a urmări efectiv evoluţia proiectelor din zona lor şi de a transmite comentarii sau observaţii legate de implementare.
„Vom vedea toate proiectele, culori de semafor roşu, galben, verde, pentru a arăta stadiul lucrărilor, progresul fizic şi progresul financiar, o să-l avem pe proiecte şi acest lucru cred că va da societăţii un pic mai multă încredere că lucrurile chiar se întâmplă şi că nu doar vorbim abstract.
Este scopul de a avea societatea alături de guvern, în această implementare. Până la urmă avem nevoie să ştim dacă pe şantierul respectiv la un spital chiar se lucrează, dacă e cineva în zonă şi o să creăm o mică facilitate de dialog în care să poţi să scrii comentariile tale referitor la problemele la proiectele PNRR din zona unde eşti”, a mai explicat ministrul Pîslaru.
