EXCLUSIV. Președintele SINDALIMENTA, Dragoș Frumosu, anunță vremuri grele: Situația va fi pe zi ce trece mai grea și probabil mai de nesuportat
SURSA FOTO: FAcebook- dragos frumosu, SINDALIMENTA, plafonare
Coaliția a ajuns la un acord privind plafonarea adaosului la produsele de bază, prelungind-o cu 6 luni. Ministerul Agriculturii a lansat proiectul de OUG, care va fi adoptat la finalul săptămânii, iar premierul Ilie Bolojan a declarat că intenționează să extindă pentru încă șase luni plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază. Propunerea va fi analizată și aprobată în ședința de guvern programată joi. Dragoș Vasile Frumosu, președintele SINDALIMENTA, a vorbit în exclusivitate despre această măsură a Guvernului. A explicat ce ar trebui să facă Guvernul, dar și care este motivul pentru care s-a ajuns la această decizie.
Ce ar trebui să facă Guvernul pentru fermieri și producătorii locali
Dragoș Vasile Frumosu a subliniat că, pe lângă măsurile de plafonare, este nevoie de politici care să sprijine fermierii și producătorii prin încurajarea asocierii, construirea de cooperative și accesarea fondurilor europene. Astfel, ar putea fi dezvoltate depozite și puncte tehnologice pentru prelucrarea produselor perisabile, creând conserve de calitate și prețuri mai mici, apropiate de cele din hipermarketuri.
El a mai precizat că egalizarea subvențiilor cu alte state membre UE și o colaborare mai activă a parlamentarilor europeni ar fi esențiale pentru competitivitatea României în agricultură. Frumosu a atras atenția că fără astfel de politici, puterea de cumpărare va continua să scadă, iar industria alimentară și agricultura riscă să intre în colaps, cu efecte asupra ocupării forței de muncă și asupra valorii producției interne.
,,Pe lângă plafonare ca să sprijine consumatorii, politici, politici pentru fermieri, politici astfel încât să ia niște măsuri care să conducă la asocierea fermierilor, și aici vorbim de zona de legume și fructe și chiar de agricultura mare, astfel încât să nu le mai fie teamă.
Aceste măsuri pot veni în sprijinul fermierilor, ele pot fi date prin asociațiile de fermieri, de producători, cooperative, asociații, cum vrem să le numim, și în același timp spune că în momentul în care, la nivelul fiecărui județ, se construiește o asociație, o cooperativă, sau, evident, pot fi mai multe, ele pot accesa fonduri europene și își pot construi depozite, care să mărească perioada de păstrare și puncte tehnologice mici, astfel încât produsele perisabile care nu se mai vând către piață să intre în punctele tehnologice și acolo să fie procesate și să avem conserve de toate felurile, de calitate bună, cât mai aproape de natural și la prețuri mai mici. În felul ăsta vom concura cu prețurile și de pe rafturile hipermarketurilor.
Dar dacă nu avem politici care să încurajeze asocierea, dacă nu avem acțiuni care să determine parlamentarii europeni să susțină egalarea sau egalizarea, mai corect spus, a subvențiilor, astfel încât România să aibă același nivel de subvenție ca și Franța, ca și Germania, ca și alte state din Uniunea Europeană, fiind membri cu drepturi depline, având aceleași obligații și drepturi, și dacă parlamentarii noștri europeni nu fac front comun atunci când România are nevoie și ei continuă să joace în cora partidelor în funcție de interesele la nivel european, sigur că vom deveni sau vom ajunge din ce în ce mai rău.
Sigur că puterea de cumpărare a românilor va scădea în continuare în urma acestor măsuri pe care Guvernul le ia. Este inadmisibil să vii să plafonezi salarii când inflația crește, este inadmisibil să vii să plafonezi pensii și așa foarte mici când inflația crește, este imposibil să vii cu taxe suplimentare la pensionari și de sănătate, și de impozit și să crească aceste valori peste o anumită pensie a cărei valoare oricum nu se ridică la un nivelul coșului zilnic, la un trai decent.”
Dragoș Vasile Frumosu consideră că decizia este o măsură politică
Dragoș Vasile Frumosu a afirmat că plafonarea și alte măsuri similare sunt, în opinia sa, mai degrabă decizii politice de imagine decât soluții reale pentru populație. El a subliniat că ajutoarele minore, precum cupoanele de 50 de lei, nu compensează creșterile de prețuri și că puterea de cumpărare a românilor riscă să scadă semnificativ, afectând în special persoanele cu venituri mici.
Frumosu a atras atenția că, dacă nu există politici coerente în sprijinul agriculturii și industriei alimentare, România riscă să nu poată asigura hrană proaspătă și accesibilă pentru populație, iar rezervelor de stat de produse de bază nu le este acordată atenția necesară. În opinia sa, această lipsă de planificare poate avea efecte sociale și economice grave, mai ales în cazul unei crize externe, și reflectă slaba prioritizare a intereselor naționale în fața deciziilor europene.
,,Eu am considerat-o și consider în continuare că este o măsură politică care, pe fondul măsurilor negative, urâte, pe care guvernul vechi le-a luat pe final de mandat și cel nou le-a continuat, se mai vine cu astfel de încurajare ca lumea să zică „uite că se mai gândește cineva la noi”. Nu este o soluție, nu suntem un popor de asistați social, dacă urmăriți pe lângă ajutoarele sociale care se dau la nivel național, mai ales în comune și sate, mai vin aceste promisiuni de cupoane de 50 de lei pe lună; dacă le împărțim valoarea lor la numărul de luni ale anului, pentru pensionari și alte persoane defavorizate, acestea nu înseamnă nimic pe fondul creșterilor, nu numai la alimente, ci și a măsurilor luate, mai corect spus.”
Persoanele cu venituri sub 3.000 de lei vor avea de suferit
Dragoș Vasile Frumosu, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară, avertizează că puterea de cumpărare a românilor ar putea scădea cu 25-30%, ceea ce va afecta mai ales persoanele cu venituri sub 3.000 de lei, reprezentând aproape jumătate din populație.
El atrage atenția asupra riscurilor sociale care ar putea apărea din această situație și critică lipsa unor măsuri eficiente în agricultură și industrie alimentară, inclusiv deficitul rezervei de stat pentru produse de bază, ceea ce ar putea expune țara la probleme în cazul unei crize mondiale.
,,Să știți că puterea de cumpărare, din punctul meu de vedere, va scădea cu cel puțin 25-30%, iar pentru populația care are un venit net de maxim 3.000 de lei – și eu cred că în această situație se încadrează 40-50% dintre cei care trăiesc în România – situația va fi pe zi ce trece mai grea și probabil mai de nesuportat. Vom asista probabil la fenomene sociale deosebite și la anumite pericole sociale, care poate să însemne conflicte, spargeri, furturi etc., pentru că sunt persoane care nu vor mai avea din ce să trăiască.
Ca să fii o țară membră a Uniunii Europene, să te exprimi mai corect spus – nu spun să te lauzi – că ai o capacitate agricolă extraordinară și o putere de a hrăni 80 de milioane de guri și tu nu ești în stare să dai mâncare proaspătă, ieftină, pentru 15 milioane de oameni care mai trăiesc în România. Să lași agricultura să moară, să iei măsuri numai în contradictoriu, împotriva industriei alimentare, împotriva agriculturii, împotriva a două sectoare strategice și vorbim despre sănătate și siguranță alimentară. Adică să nu mai ai rezervă de stat din ceea ce privește strângerea unor alimente de bază cum ar fi zahăr, ulei, făină, mălai etc., și să te rezumi numai la o cantitate foarte mică și la o sumă de bani.
Păi ce faci cu banii dacă, ferească Dumnezeu, apare o criză la nivel mondial și nu găsești să cumperi? Deci lucrurile astea sunt negândite sau o consecință a faptului că o mare parte a politicienilor noștri, mai ales cei cu putere de decizie, stau cu capul plecat și stau ghiocei în fața unor interese europene.”, a concluzionat președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





