Plafonarea adaosului comercial la produsele de bază, prelungit
În ultimele două săptămâni, în coaliția de guvernare au existat tensiuni majore legate de prelungirea măsurii privind plafonarea adaosului comercial la produsele de bază. Aseară, liderii coaliției au ajuns la un acord, iar astăzi Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică proiectul de OUG, care va fi adopta în ședința de Guvern de la finalul acestei săptămâni.
Potrivit draftului ordonanței, plafonarea adaosului la produsele de bază va fi prelungită cu 6 luni.
Ordonanța de Urgență trebuie adoptată cât mai curând, deoarece la data de 1 octombrie expiră termenul prevăzut în OUG 67/2003.
Ca urmare a acestei decizii, echipa Capital.ro l-a contactat pe Dragoș Vasile Frumosu, lider sindical român, cunoscut pentru activitatea sa în domeniul industriei alimentare. În prezent, el ocupă funcția de președinte al Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară (SINDALIMENTA)
Dragoș Vasile Frumosu nu consideră plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază ca fiind o soluție eficientă
Dragoș Vasile Frumosu a declarat că, din perspectiva sa, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază nu reprezintă o soluție eficientă. Potrivit acestuia, măsura a avut efecte limitate atât asupra accesibilității produselor pentru românii care au nevoie de prețuri mai mici, cât și asupra producătorilor, indiferent de mărimea sau tipul acestora.
El a observat că pe piață au apărut modificări: dimensiuni diferite ale produselor, denumiri schimbate și ajustări ale ambalajelor. De exemplu, pâinea albă de 300 g a fost înlocuită cu variante cu semințe, laptele de 1,5 litri a fost înlocuit cu sticle de 1 sau 1,8 litri, iar ouăle au ajuns în caserole mai mici.
De asemenea, Frumosu a subliniat că pierderile generate nu au fost suportate exclusiv de comercianți, ci s-au reglat prin creșteri la alte produse alimentare. Astfel, dacă un anumit produs a avut preț plafonat, alte produse din aceeași categorie, precum brânza, untul, cașcavalul sau carnea de porc, au înregistrat majorări.
,,Din perspectiva noastră, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază nu pare a fi o soluție eficientă. Măsura a avut efecte limitate, atât asupra accesibilității produselor pentru românii care au nevoie de prețuri mai mici, cât și asupra producătorilor, indiferent de mărimea sau tipul acestora.
În practică, s-au observat schimbări pe piață: dimensiuni diferite ale produselor, denumiri modificate și ajustări ale ambalajelor. De exemplu, pâinea albă de 300 g a fost înlocuită cu variante cu semințe, laptele de 1,5 litri a fost înlocuit cu sticle de 1 sau 1,8 litri, iar ouăle au ajuns în caserole mai mici.
Este important de menționat că pierderile generate nu au fost suportate exclusiv de comercianți, ci s-au reglat prin ajustări la alte produse alimentare. Astfel, dacă un anumit produs a avut preț plafonat, alte produse din aceeași categorie au înregistrat creșteri, cum ar fi brânza, untul, cașcavalul sau carnea de porc cu, eu știu, costiță, ceafă, muși, cotlet, antricot. Deci așa s-a întâmplat ca la majoritatea produselor.
În schimb, au acceptat producătorii, procesatorii, pentru prima perioadă, crezând și sperând că în următoarea perioadă, având în vedere măsurile ce urmau, să se guvernuștind și ce a luat până la ultimele alegeri, și ce a luat sau ce vor lua în continuare după ultimele alegeri, cu toți am crezut că vom dialoga, că împreună vom găsi anumite soluții care să nu conducă la crește mari de prețuri.
Pentru că aceste crește mari de prețuri provin, nu în primul rând de la cel 2% de la TVA, mai mult și mai mult de la creșterea prețului la energie electrică, de la creșterea TVA-ului la alte ingrediente, aș putea spune, pentru preparate. Și aici discutăm despre condimente, discutăm despre membrane pentru mezeluri, discutăm despre TVA-ul la alte produse, chiar și la ambalaje, discutăm despre accizele la combustibil, discutăm despre modificarea prețului la combustibil și pe kilometru la transport, și de marea influență pe care o are creșterea prețului la energie electrică, pentru că explozia de prețuri nu am văzut-o încă.După mine, va fi undeva în noiembrie.
Procesatorii tot au încercat să țină în loc această creștere, până când nu mai pot suporta și ajung pe pierdere. Și evident că atunci vor apare, aranjate sau aliniate, toate aceste influențe în prețurile produselor alimentare. Deci, una peste alta, dezavantajele sunt evidente.”
Românii nu sunt avantajați, iar pentru producători este o mare lovitură
Dragoș Vasile Frumosu a declarat că avantajele plafonării adaosului comercial nu sunt semnificative pentru români, în contextul scăderii puterii de cumpărare. El a subliniat că măsura afectează în primul rând producătorii și că ar fi fost necesar ca aceasta să fie discutată cu cei din domeniu.
Frumosu avertizează că, pe fondul situației din marile rețele comerciale, măsura poate conduce la creșterea importurilor mai ieftine, reducerea producției firmelor mari, închiderea celor mici, pierderea locurilor de muncă și creșterea șomajului în industria alimentară, ceea ce ar putea determina și mai multe plecări din țară.
,,Avantajele nu le văd foarte mari pentru români, care și așa au buzunarul din ce în ce mai gol, sau spus mai corect, puterea de cumpărare din ce în ce mai scăzută.
Măsura lovește mult în producători. Era normal și logic, chiar dacă politic, de către un partid sau mai multe partide susținută această măsură, era normal ca ea să fie discutată cu cei care produc și lucrează în domeniu.
Din punctul meu de vedere, o astfel de măsură pe fondul a ceea ce se întâmplă în marile rețele comerciale, nu face decât să pierdem foarte mult la raft, de să găsim din ce în ce mai multe produse alimentare din import la raft. Dacă până acum o lună-două aveam 70%, probabil că procentul ăsta va crește din ce în ce mai mult în perioadea următoare. Vom avea produse din import poate mai ieftine decât produsele românești.
Acest lucru va conduce la închiderea multor societăți mici, care nu vor rezista impactului. Societățile mari își vor reduce producția având în vedere că vor scădea vânzările pe fondul puterii de cumpărare scăzute și aceea ce spuneam puțin mai devreme. Va crește numărul șomerilor, vor rămâne cu mai puțin angajați în industria alimentară, mai ales că duce în lipsă. Dar de acum încolo va fi probabil o lipsă și mai mare și foarte mulți vor continua să plece din țară.”
Ce-ar face SINDALIMENTA dacă ar avea putere de decizie?
Dragoș Vasile Frumosu a subliniat că este esențial să existe dialog cu fiecare sector din agricultură și industria alimentară, pentru a înțelege problemele și a dezvolta programe pe termen mediu și lung. Potrivit acestuia, aceste programe ar trebui să fie agreate de întreaga clasă politică, cu termene și finanțări clare, astfel încât investițiile să poată fi recuperate în câțiva ani.
,,Deci eu cred că cel mai important lucru este să stai de vorbă cu fiecare sector din agricultura și industria alimentară în parte, să le înțelegi problemele, să faci grupuri de specialiști care să construiască programe de dezvoltare pe termen mediu și pe termen lung. Numai dacă avem aceste programe de dezvoltare care să fie agreate de întreaga clasă politică, pe o anumită perioadă de timp, cu termene de soluționare, cu sume de bani necesare, eu spun așa, și dacă ne-am împrumuta ca să dezvoltăm aceste programe pe termen mediu și lung, garantez că mai mult de 7-8 ani de zile nu ar trebui ca să dăm întreaga sumă. Desigur, probabil că va fi o sumă foarte mare să o dăm înapoi.
Avem nevoie, atât pe sudul țării, cât și pe partea de est, de sisteme de irigații care să ajute agricultorii să facă recolte cât mai bune. Avem nevoie de măsuri, așa cum spuneam, care să încurajeze asocierea astfel încât la un moment dat, vis-a-vis sau în plus față de ceea ce spunea mai devreme, producătorii ar putea să-și construiască și proprii magazine. Și în felul ăsta nu ne mai plângem că hipermarketurile nu ne primesc marfa și că este foarte greu să ajungi pe rafturi. În felul ăsta, probabil că în timp, sigur, nu peste noapte, se vor lega și prețurile.
Dar, prin asociație, prin construirea de depozite, prin construirea de puncte tehnologice, prin programe pentru agricultură și industrie alimentară, fără a da bani, fără a impune ceva, dar să faci niște programe de dezvoltare, să deschizi niște linii de finanțare, astfel încât să sprijine aceste zone strategice, potențiale ca valoare și ca putere pentru bugetul României, înseamnă că poți rezolva foarte multe lucruri.
Dacă nu facem lucrurile astea, vom ajunge și ca industria alimentară să intre în colaps, așa cum a intrat o parte din agricultură, pentru că avem terenuri arabile nelucrate, avem absență de măsuri acolo unde sunt terenuri agricole și populația îmbătrânită, nici măcar o rentă viageră pentru acei oameni, astfel încât să muncească pământul cei care pot să-l muncească. Pentru că dacă unui om în vârstă, unei persoane în vârstă, îi dai o rentă viageră pentru suprafața de teren pe care o deține, sigur că el va fi dispus ca terenul lui să-i rămână în proprietate și să fie muncit de altcineva. Și în felul ăsta crește producția.”
