Cristian Socol salută prelungirea plafonării adaosului la alimente: Ar fi adus inflație galopantă și risc de sărăcie extremă

Profesorul universitar de economie Cristian Socol a comentat decizia Coaliției de guvernare de a prelungi plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază. El a spus că menținerea măsurii este benefică, întrucât eliminarea ei ar fi provocat efecte economice și sociale grave.

Eliminarea plafonării ar fi redus drastic puterea de cumpărare pentru peste 12 milioane de români

Socol a explicat că, fără plafonarea adaosului comercial, puterea de cumpărare ar fi scăzut pentru 66% din populația României. Este vorba despre peste 12,5 milioane de persoane din primele șase decile de gospodării după venit, care alocă mai mult de 40% din cheltuieli pentru alimente, potrivit datelor INS.

„Vestea continuării plafonării marjei comerciale la principalele alimente de bază este una bună. Decizia de eliminare a acestei măsuri ar fi avut efecte nocive în economie. Am enumerat câteva pentru Mediafax:

Scăderea puterii de cumpărare pentru 66% din populația României (peste 12,5 milioane de români) (primele 6 decile de gospodării după venit, care cheltuie mai mult de 40% din coșul de consum pentru alimente, conform datelor INS)”, a transmis profesorul universitar de economie Cristian Socol într-o postare pe Facebook.

Inflația putea urca la 14-15%, împingând populația cu venituri mici și medii într-o deteriorare puternică a nivelului de trai

Profesorul de economie a avertizat că eliminarea plafonării ar fi dus la o inflație între 14% și 15%. În aceste condiții, combinarea cu măsuri de austeritate ar fi provocat o scădere a puterii de cumpărare cu până la 30% pentru românii cu venituri mici și medii.

Potrivit lui Socol, o inflație ridicată ar fi declanșat tensiuni sociale și cereri suplimentare de creștere a veniturilor. Acest mecanism ar fi alimentat o spirală inflaționistă prețuri-salarii-prețuri.

El a atras atenția și asupra riscului de stagflație – o combinație între inflație mare și stagnare economică –, scenariu ce ar fi apropiat economia României de recesiune tehnică.

„Inflația putea ajunge la 14-15%. Având în vedere măsurile de austeritate pe partea de venituri și creșterea explozivă a inflației, deteriorarea puterii de cumpărare în cazul populației cu venituri mici și medii va ajunge la 30%.

Creșterea bruscă a inflației va conduce la tensiuni sociale și cereri mai mari pentru creșterea veniturilor, ceea ce va însemna intrarea într-o spirală inflaționistă prețuri-salarii-prețuri.

Va crește riscul de stagflație – inflație ridicată și stagnare economică. Dacă inflația mușcă puternic din veniturile reale și Guvernul aplică simultan măsuri de austeritate, cererea agregată ar putea să scadă atât de mult încât economia să se apropie de recesiune tehnică”, a mai spus Socol.

Un milion de români în sărăcie extremă și peste 1,2 milioane în risc de excluziune socială

Socol a subliniat că efectele sociale ar fi fost severe. Eliminarea plafonării ar fi împins peste un milion de români în sărăcie extremă, în timp ce peste 1,2 milioane de persoane ar fi ajuns în risc de sărăcie și excluziune socială.

„Peste 1 milion de români vor intra în sărăcie extremă (deprivare materială severă) și peste 1,2 milioane români vor intra în risc de sărăcie și excluziune socială”, a mai transmis profesorul Cristian Socol.

Coaliția de guvernare a decis prelungirea plafonării pentru 17 alimente de bază, începând cu 1 octombrie

Coaliția de guvernare a hotărât să prelungească plafonarea adaosului comercial pentru 17 produse alimentare de bază pentru încă șase luni, începând cu 1 octombrie.

Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a spus că decizia este corectă și necesară, protejând puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici și medii. De asemenea, deputatul PSD Marius Budăi a precizat că formațiunea sa a acționat pe toate canalele, oficiale și neoficiale, pentru a obține această decizie.