UDMR cere prelungirea plafonării prețurilor la alimente
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că românii vor avea probleme economice în această iarnă. El a spus, într-un interviu la Euronews România, că politicienii trebuie să fie sinceri despre situația reală și să nu ascundă adevărul.
Hunor a afirmat că iarna va fi dificilă și că este nevoie ca oamenii să fie protejați. El a propus ca plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază să fie prelungită cu încă șase luni, începând din 1 octombrie.
„Ne așteaptă o iarnă grea. Trebuie să spunem, nu avem voie să mințim. Și atunci trebuie să protejez populația.”
UDMR avertizează că inflația ar putea ajunge la 11% și cere măsuri pentru protejarea populației
Liderul UDMR a avertizat că inflația ar putea trece de 10,45% luna viitoare și să ajungă aproape de 11% la nivel general, iar la unele servicii creșterile de preț ar putea fi chiar mai mari.
El a spus că măsurile propuse sunt necesare pentru a-i proteja pe oameni și pentru a face față în mod responsabil problemelor economice care urmează.
UDMR avertizează că respingerea legii pensiilor magistraților ar submina credibilitatea coaliției
Hunor a mai zis că decizia CCR privind pensiile magistraților va conta foarte mult pentru stabilitatea politică. El a avertizat că, dacă legea este respinsă, coaliția de guvernare își va pierde mult din credibilitate. Hunor a explicat că există trei scenarii: legea să fie declarată constituțională, să fie respinsă sau judecătorii să amâne decizia. El a precizat că ar fi de dorit fie validarea legii, fie amânarea, pentru a evita un blocaj politic. În schimb, dacă legea pică la CCR, oamenii nu vor mai crede că guvernul poate să ducă alte reforme importante.
Liderul UDMR a atras atenția că judecătorii CCR vin din sistemul juridic și sunt influențați de colegii lor. El a amintit că, potrivit legii, acești judecători trebuie să fi fost magistrați sau să fi lucrat într-un domeniu apropiat.
Întrebat la Euronews România dacă legitimitatea coaliției este în pericol, Hunor a spus că problema principală nu este politică, ci de încredere în fața oamenilor: dacă guvernul nu poate rezolva o situație considerată nedreaptă, cum va putea să facă alte reforme economice sau sociale? El a adăugat că, în condițiile economice actuale, presiunea pentru reforme și reducerea cheltuielilor este mare, iar menținerea unor privilegii pentru magistrați accentuează inechitatea.
Hunor a respins ideea că ar conta etnia judecătorilor maghiari, subliniind că problema reală este una de justiție socială – nu trebuie să existe „caste” în România. El a arătat că legea actuală permite pensionarea la 47–50 de ani, după 25 de ani de muncă, ceea ce face ca statul să piardă profesioniști cu experiență, încă în plină maturitate. Ca soluție, Hunor a propus mai multe locuri la Institutul de Magistratură, o intrare mai largă în sistem și creșterea vârstei de pensionare.
„Nu sunt foarte multe posibilități. Se ia o decizie și se spune că este constituțională legea – ceea ce cred eu că este soluția corectă. Ea va merge apoi la președinte, care are posibilitatea de a o retrimite în Parlament sau de a o semna și publica în Monitorul Oficial. A doua posibilitate este ca ea să fie declarată neconstituțională, pe fond sau pe formă, fie întreaga lege, fie doar anumite articole. A treia posibilitate este o amânare. Eu cred că una dintre aceste trei se va întâmpla.
În momentul în care legea ar pica la CCR, legitimitatea coaliției va fi extrem de șubrezită. Nu mai poți să ieși în fața oamenilor și să explici celelalte măsuri, spunând că am încercat toate variantele și nu putem legifera acolo unde este vorba de vârsta de pensionare.
De fiecare dată ei au o capacitate uriașă de a impune un punct de vedere și de a influența. La Curtea Constituțională sunt judecători – oameni care vin din sistemul juridic românesc, care au avut diverse poziții și care sunt colegi, la rândul lor, cu oamenii care pun aceste presiuni.
Problema e: cum vei acționa? Ce credibilitate vei avea în fața societății când n-ai putut să rezolvi o chestiune considerată injustă și nedreaptă? Atunci ce legitimitate mai ai să promovezi alte reforme – economice, sociale, de profesie, de orice natură?”
Nu asta este problema din punctul nostru de vedere, dacă fac parte din rândul etniei maghiare sau nu. Problema este de justiție socială: să nu ai caste în societatea românească, un stat în stat, unde nici Parlamentul și nici Guvernul nu au reușit de ani de zile să reglementeze mai echitabil.
Dacă ai terminat liceul la timp, facultatea la timp și ai intrat imediat în școala de magistratură, atunci la 48 sau 50 de ani ai vechimea necesară. Și ieși la pensie. Statul român nu cred că își mai poate permite la nesfârșit să piardă oameni pregătiți, în plină maturitate, când au experiență profesională și personală.”
