Plafonarea prețului la alimente. Ministrul Economiei nu crede că e eficientă. Cât a plătit el pe un coș de 93 de lei, doi ani mai târziu

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat că plafonarea prețurilor la alimentele de bază nu a adus un beneficiu real consumatorilor, prețurile crescând chiar pentru aceleași produse cumpărate anterior. El a subliniat că intervențiile politice nu determină reducerea prețurilor, ci acestea se ajustează în funcție de dinamica pieței și de costurile reale. Miruță a venit și cu un exemplu personal: un an mai târziu, el a mers în același magazin și a cumpărat aceleași produse ca și fostul premier Marcel Ciolacu. Diferența de preț a fost vizibilă.

Radu Miruță nu crede că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost o măsură atât de benefică cum pretind multe voci

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat duminică seară, într-o intervenție la Digi24, că plafonarea prețurilor nu a adus un câștig real consumatorilor în raport cu costul efectiv al produselor achiziționate. El a susținut că oamenii nu au resimțit beneficiul așteptat, chiar dacă prețurile au fost temporar limitate de deciziile guvernamentale.

Pentru a susține punctul său de vedere, Radu Miruță a dat un exemplu personal. Ministrul a precizat că a achiziționat exact aceleași produse pe care le cumpărase și fostul premier Marcel Ciolacu în octombrie 2023, care publicase la acea vreme pe rețelele sociale un bon de cumpărături în valoare de 93,50 de lei.

Miruță a menționat că, atunci când a cumpărat aceleași produse, costul acestora a ajuns la 127–130 de lei.

Ministrul a explicat că prețurile nu scad sau nu cresc în funcție de declarațiile politicienilor, ci se ajustează în funcție de dinamica reală a pieței. El a mai arătat că oamenii nu cumpără doar un coș limitat de produse, ci o gamă variată de alimente și bunuri, pentru care prețurile pot fi mai ridicate sau mai mici în funcție de politica economică și de costurile producției.

Ministrul spune că are drept obiectiv protejarea puterii de cumpărare, nu fixarea prețurilor

Radu Miruță a subliniat că, în calitate de ministru, obiectivul său este să protejeze cât mai mult posibil puterea de cumpărare a cetățenilor, nu să fixeze prețuri pentru anumite categorii de produse.

El a sugerat că economia ar trebui susținută prin stimularea producției, de exemplu prin acordarea de credite fiscale pentru anumite industrii, și a atras atenția asupra deficitului comercial al României, care a ajuns la 33 de miliarde de euro, fiind cauzat în mare parte de exportul de materie primă neprocesată și importul de produse finite.

În ceea ce privește plafonarea prețurilor la alimentele de bază, ministrul a afirmat că nu consideră măsura inutilă, dar a reiterat că, per ansamblu, oamenii nu au beneficiat de reducerea prețurilor în practică. El a explicat că exemplul coșului de cumpărături al fostului premier Ciolacu demonstrează că, în realitate, costul a crescut de la aproape 100 la 130 de lei.

„Eu nu spun că a fost degeaba, spun că, per ansamblu, oamenii nu au avut un câștig, din punctul meu de vedere, raportat la ce cumpără, vizavi de banii pe care trebuiau să-i plătească. Și v-am dat exemplu mai devreme: am cumpărat exact produsele sugerate de fostul premier Ciolacu, exact pe perioada în care prețurile erau plafonate, și ele au crescut. În loc de 100 lei, am dat 130 lei. Quod erat demonstrandum. (…)

Au costat 127 sau 130 de lei acum. Deci uitați că prețurile nu stau ele într-un anumit cadru doar pentru că urlă un politician la ele. Prețurile nu scad că țipă un ministru la ele, prețurile scad sau cresc în funcție de cum se desfășoară relația asta economică.

În plus, oamenii nu cumpără doar lista asta mică de produse, fixă, pentru care niște politicieni țipă să se rămână acolo. Oamenii cumpără ce au nevoie, adică un spectru mai larg, care pot avea prețuri crescute pentru a compensa altele care pot fi fixate din pedala unui guvern într-un anume interval”, a afirmat Radu Miruță.

Guvernul a decis să nu mai prelungească plafonarea adaosului comercial stabilit prin OUG 67/2023, care a fost aplicată până la 30 septembrie, deși mai există în continuare discuții pe ultima sută de metri pe acest subiect. Astfel că, în principiu, începând cu 1 octombrie 2025, produsele de bază precum pâinea, laptele, ouăle, carnea, zahărul sau legumele proaspete vor putea fi vândute la prețuri stabilite liber.