Dunărea a coborât la un nivel record la Porțile de Fier. Debitul a ajuns la doar 1.350 mc/s și va continua să scadă

Debitul Dunării la intrarea în România a coborât luni la cel mai redus nivel înregistrat la Porțile de Fier de la amenajarea fluviului. Situația rămâne dificilă și pentru sistemul energetic, în condițiile în care ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, iar producția hidrocentralelor de pe Dunăre a fost puternic redusă.

Debitul Dunării a coborât sub precedentul record înregistrat în 2003

Debitul Dunării a ajuns luni la numai 1.350 de metri cubi pe secundă la Porțile de Fier, potrivit datelor prezentate de Dragoș Novac, managerul sucursalei Hidrocentrale Porțile de Fier, transmite Mediafax.

Valoarea reprezintă cel mai mic debit înregistrat în regimul amenajat al fluviului și este sub precedentul record negativ din septembrie 2003, când au fost măsurați 1.474 mc/s.

Dragoș Novac a explicat că statisticile istorice, care includ și perioada de dinaintea Marii Uniri, consemnează însă valori și mai mici înainte de amenajarea fluviului. Debitul a ajuns la 1.330 mc/s în 1947, la 1.190 mc/s în 1902 și 1858 și la numai 1.150 mc/s în 1866.

Datele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor confirmă situația. În secțiunea Baziaș, la intrarea Dunării în România, debitul din intervalul 16-17 august a fost de 1.350 mc/s.

Diferența față de valorile obișnuite pentru această perioadă este foarte mare. Media multianuală a lunii august este de aproximativ 3.900 mc/s. Debitul actual reprezintă astfel doar aproximativ o treime din această valoare.

Prognoza indică o nouă scădere a debitului Dunării în următoarele zile

De asemenea, situația nu pare să se îmbunătățească în viitorul apropiat. Potrivit prognozei INHGA, debitul ar urma să rămână staționar până miercuri, după care va începe din nou să scadă.

Pentru perioada de joi până duminică este estimată coborârea spre aproximativ 1.300 mc/s.

Dragoș Novac a precizat că prognoza pe cinci zile indică un nivel de aproximativ 1.310 mc/s. Există însă precipitații prognozate în bazinul Dunării, iar efectul acestora asupra debitului urmează să fie observat în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt, de asemenea, în scădere. Pentru următoarele zile este anticipată o evoluție în general staționară, dar cu o ușoară tendință descendentă.

Dunărea continuă să scadă și la Cernavodă

Condițiile hidrologice sunt dificile și în zona Cernavodă. Diagnoza indică un debit de 142 mc/s pentru 16 august, iar prognoza arată o scădere până la 118 mc/s pe 23 august.

Și nivelul Dunării continuă să coboare. Acesta ar urma să treacă de la minus 246 de centimetri în 16 august la minus 255 de centimetri în 23 august.

Prognozele din ultimele opt zile indică menținerea tendinței de scădere, cu aproximativ unu până la doi centimetri pe zi.

Situația afectează direct funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Unitatea 2 a intrat în procedurile de oprire după ce nivelul Dunării a coborât la minus 230 de centimetri și a fost oprită controlat joi dimineață.

România a rămas astfel fără producție de energie nucleară, după ce și cealaltă unitate fusese oprită anterior.

România a mai rămas fără energie nucleară din cauza Dunării în 2003

Situația actuală amintește de anul 2003, când Dunărea a atins precedentul minim înregistrat în regimul amenajat la Porțile de Fier.

În acel an, nivelul extrem de redus al apei în bazinul de aspirație al pompelor folosite pentru răcirea condensatoarelor turbinei de la Cernavodă a determinat oprirea producției nucleare.

A fost prima situație de acest fel și, până în această vară, singura în care România rămăsese fără producție nucleară din cauza nivelului Dunării.

Cele două reactoare de la Cernavodă au împreună o capacitate instalată de aproximativ 1.400 MW și asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de electricitate a României.

România este în stare de alertă energetică de la 1 august

Problemele de la Cernavodă se suprapun peste reducerea producției hidrocentralelor de la Porțile de Fier.

România se află în stare de alertă energetică de la 1 august, după oprirea uneia dintre cele două unități nucleare de la Cernavodă pe 28 iulie și reducerea la jumătate a producției marilor hidrocentrale de pe Dunăre.

În mod obișnuit, hidrocentralele de pe Dunăre contribuie cu aproximativ 10-15% la producția națională de electricitate, calculată la nivel multianual.

Oprirea Unității 2 de la Cernavodă a eliminat din sistem încă aproximativ 700 MW de capacitate instalată. Deficitul este acoperit din alte surse de producție și, atunci când este necesar, prin importuri.

Energia solară a ajuns să asigure aproape jumătate din producția de electricitate

Situația sistemului energetic diferă însă puternic în funcție de momentul zilei. Luni, la ora 15:46, producția ridicată a instalațiilor fotovoltaice permitea României să exporte aproximativ 942 MW.

Consumul instantaneu era de 5.235 MW, în timp ce producția ajungea la 6.177 MW.

Energia fotovoltaică furniza 2.935 MW, echivalentul a 47,53% din producția înregistrată în acel moment. Centralele pe hidrocarburi produceau 1.171 MW, hidrocentralele 808 MW, iar centralele pe cărbune 758 MW.

Producția eoliană ajungea la 434 MW, biomasa furniza 55 MW, iar instalațiile de stocare contribuiau cu 14 MW.

Energia nucleară avea o contribuție de zero MW, ca urmare a opririi ambelor reactoare de la Cernavodă.