UE, îngrijorată de importurile din China. Ce mărfuri ajung în cantități tot mai mari în Europa
SURSA FOTO: Dreamstime - UE, China
Creșterea importurilor din China pune presiune pe relațiile comerciale dintre Beijing și Uniunea Europeană. Aproape un sfert dintre importurile UE avansează într-un ritm considerat îngrijorător, în special în sectoare precum utilajele, textilele și produsele chimice. Bruxellesul discută în această perioadă cu Beijingul despre dezechilibrele comerciale și limitarea exporturilor chineze.
UE, îngrijorată de importurile din China. Ce mărfuri ajung în cantități tot mai mari în Europa?
Aproape un sfert dintre importurile Uniunii Europene (UE) înregistrează o creștere „într-un ritm îngrijorător”, evoluție determinată în special de mărfurile provenite din China, a anunțat, joi, negociatorul-șef pentru politici comerciale al UE, Denis Redonnet. Prezent în Parlamentul European, Redonnet a precizat că printre sectoarele în care se observă o creștere susținută și anormală a importurilor se numără utilajele, textilele, metalele comune și produsele chimice.
Declarația vine în contextul intensificării discuțiilor dintre Bruxelles și Beijing privind excedentul comercial ridicat al Chinei în relația cu UE. Anul trecut, excedentul comercial al Chinei față de UE a ajuns la 360,6 miliarde de euro, în creștere cu 15% comparativ cu 2024. În primele șase luni ale acestui an, excedentul s-a majorat cu încă 9%.
Importurile de produse chinezești în UE continuă să crească, în timp ce exporturile europene către China scad într-un ritm similar. În acest context, Bruxellesul speră ca, în această lună, să ajungă la un acord cu Beijingul privind o formă de control al exporturilor chineze.
Redonnet a apreciat că rezultatele analizei importurilor reprezintă un motiv de îngrijorare serioasă, întrucât indică tendințe potențial problematice pentru aproape un sfert dintre toate importurile în UE. Potrivit lui, produsele provenite din China reprezintă principalul factor care determină aceste creșteri.
UE vrea ca China să reducă exporturile. Ce cere Bruxellesul de la Beijing?
Anul trecut, importurile UE au totalizat 2.530 de miliarde de euro, dintre care 571 de miliarde de euro au provenit din China.
Creșterea exporturilor chineze către blocul comunitar i-a determinat pe reprezentanții industriei europene să solicite instrumente de apărare comercială.
Luna trecută, comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, a anunțat că va iniția discuții privind exporturile masive ale Chinei către UE, restricțiile aplicate exporturilor europene și măsurile adoptate de Beijing pentru limitarea exporturilor de materiale critice, în special a mineralelor de care are nevoie UE.
Exporturile Chinei de textile, produse chimice, materiale plastice, echipamente, baterii, precum și de mașini electrice și hibride către UE au crescut semnificativ anul trecut. Autoritățile europene susțin că această evoluție este determinată de supracapacitățile de producție ale Chinei.
China consideră însă că exagerarea unor probleme precum dezechilibrele economice și supracapacitățile reprezintă o formă de protecționism, menită să exercite presiuni asupra sa și să impună restricții comerciale.
Sefcovic, care declarase anterior că își dorește ca discuțiile cu China să producă rezultate „tangibile” până la începutul lunii octombrie, când urma să plece la Beijing, nu a precizat ce exporturi ar putea fi limitate de autoritățile chineze.
În cadrul unei declarații făcute la Berlin, Germania, comisarul european a arătat că este necesară readucerea în prim-plan a unor indicații clare și stabilirea unor scheme-pilot prin care să fie demonstrat că, pentru anumite categorii de produse, consultarea și cooperarea dintre cele două părți pot funcționa. Oficialul european a adăugat că astfel de mecanisme ar putea fi dezvoltate pentru soluționarea problemelor comerciale.
Sefcovic a precizat că prioritățile sale sunt legate de ținerea sub control a deficitului comercial în creștere, în special a majorării exporturilor Chinei către UE, eliminarea barierelor cu care se confruntă exporturile europene pe piața chineză și abordarea restricțiilor impuse de Beijing exporturilor de materiale critice.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.