Alertă pe Dunăre, după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Debitul fluviului scade și mai mult până pe 21 august

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne la numai 1.400 de metri cubi pe secundă vineri și sâmbătă, după care va coborî până la 1.300 mc/s în 21 august. Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică valori mult sub media multianuală pentru această perioadă. Situația hidrologică afectează deja producția de energie, după oprirea reactoarelor Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Debitul Dunării va coborî la 1.300 mc/s, față de media lunii august de 3.900 mc/s

Debitul Dunării măsurat la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va rămâne relativ staționar la aproximativ 1.400 mc/s în zilele de vineri și sâmbătă, potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Ulterior, hidrologii estimează o nouă scădere, până la aproximativ 1.300 mc/s în data de 21 august.

Diferența față de valorile obișnuite pentru această perioadă este considerabilă. Media multianuală a lunii august la intrarea Dunării în România este de aproximativ 3.900 mc/s, ceea ce înseamnă că nivelul prognozat pentru 21 august reprezintă doar o treime din această valoare.

În sectorul situat în aval de Porțile de Fier, debitele sunt estimate să rămână relativ staționare în intervalul analizat. Excepția o reprezintă primele zile ale perioadei 14-21 august, când este prognozată o scădere ușoară pe sectorul Giurgiu-Tulcea.

Valorile extrem de reduse ale Dunării au dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă

Scăderea accentuată a apelor fluviului are deja consecințe directe asupra producției de electricitate din România, după ce debitele Dunării au ajuns la valori minime istorice. Condițiile hidrologice au determinat oprirea celor două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.

Cele două unități aveau o contribuție majoră la funcționarea Sistemului Electroenergetic Național, asigurând împreună aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. Reducerea producției nucleare intervine într-o perioadă în care temperaturile ridicate și condițiile meteorologice din regiune exercită presiuni suplimentare asupra sistemelor energetice.

Ministerul Energiei indică sursele care pot acoperi deficitul de producție

Ministerul Energiei a transmis în repetate rânduri că Sistemul Electroenergetic Național dispune de resurse care pot fi utilizate pentru compensarea deficitului de producție apărut în urma opririi Unității 2 de la Cernavodă.

Printre resursele indicate de autorități se numără producția de energie eoliană, Grupul energetic Rovinari 4 și producția hidro. Aceste capacități pot contribui la echilibrarea sistemului în condițiile reducerii temporare a producției nucleare.

Disponibilitatea efectivă a diferitelor surse depinde însă de condițiile de funcționare ale sistemului, inclusiv de producția din surse regenerabile și de situația hidrologică.

România poate importa energie printr-o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW

Pe lângă producția internă disponibilă, Sistemul Electroenergetic Național beneficiază de o capacitate transfrontalieră ridicată, estimată la aproximativ 4.000 MW, care permite realizarea importurilor de energie electrică atunci când situația din sistem o impune.

Ministerul Energiei a precizat că operatorii de transport și de sistem din Europa cunosc situația de criză energetică regională și cooperează pentru menținerea siguranței alimentării cu electricitate. Coordonarea vizează sistemele energetice afectate de condițiile meteorologice și de reducerea disponibilității unor capacități de producție.

Autoritățile cer reducerea presiunii asupra sistemului între orele 19:00 și 23:00

În contextul în care debitul Dunării rămâne la valori foarte scăzute, iar producția nucleară este afectată, autoritățile mențin recomandarea privind utilizarea responsabilă a energiei electrice în perioadele cu cerere ridicată.

Apelul vizează în special intervalul 19:00-23:00, când consumul poate exercita cea mai mare presiune asupra Sistemului Electroenergetic Național. Reducerea consumului care poate fi amânat în afara orelor de vârf este indicată de autorități drept una dintre măsurile care pot contribui la diminuarea solicitării sistemului.