Ilie Bolojan propune un pact politic pentru energie: De anul viitor, situația din sistemul energetic se va îmbunătăți substanțial

Premierul interimar Ilie Bolojan propune partidelor un pact politic care să stabilească direcțiile României în energie pentru următorii ani. În același timp, Guvernul pregătește măsuri pentru compensarea producției pierdute la Cernavodă, iar grupul de rezervă de la Rovinari urmează să intre în producție săptămâna viitoare.

Ilie Bolojan vrea un pact politic pentru energie care să fie respectat timp de mai mulți ani

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri că problemele din sistemul energetic nu pot fi rezolvate doar prin intervenții în perioadele de criză. În opinia sa, România are nevoie de politici stabile, investiții și decizii care să fie menținute indiferent de schimbările politice.

Șeful Executivului a pus situația actuală inclusiv pe seama lipsei unei strategii în anii anteriori, a investițiilor insuficiente, a amânării unor decizii și a politicilor de personal care nu au pus întotdeauna accent pe competență și rezultate.

Pentru schimbarea acestei situații, Bolojan propune o înțelegere politică menținută timp de cel puțin câțiva ani. Discuțiile ar trebui să înceapă în toamnă, odată cu reluarea sesiunii parlamentare.

„În domeniul energetic, în afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiţii serioase şi în general printr-o atitudine predictibilă şi responsabilă. Şi ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei, ceea ce am sesizat, dacă vă aduceţi aminte în toată această perioadă a mandatului de prim-ministru, este un efect al lipsei unei strategii, pe care să o avem în acest domeniu, în anii trecuţi, lipsei de investiţii, al fugii de răspundere, delăsării, dacă pot să spun aşa, în multe locuri, şi al unor politici de personal care nu au promovat competenţa şi rezultatele. Pentru a corecta aceste lucruri, este nevoie de măsuri pe care le-am mai subliniat în intervenţiile de la acest pupitru, dar le voi mai puncta încă o dată. Ca să devină realitate, este nevoie de un pact politic, de o înţelegere politică, care să fie menţinută cel puţin pe parcursul câtorva ani de zile, în aşa fel încât să vedem rezultate serioase”, a spus Bolojan.

Bolojan a arătat că nu consideră important partidul care își asumă o anumită modificare legislativă, atât timp cât aceasta este pusă în practică și contribuie la predictibilitatea sistemului, eficiență și prețuri mai bune pentru populație și companii.

„Acestea sunt nişte elemente de bază, pe care dacă avem înţelepciunea să le susţinem consecvent în anii următori, începând de anul viitor situaţia din sistemul energetic se va îmbunătăţi substanţial, pentru că vor intra capacităţi de producţie noi în funcţiune, pentru că vom reduce dezechilibrele prin creşterea capacităţilor de stocare, atât prin investiţii publice, cât şi prin investiţii private. Printr-un management mai bun al marilor companii din sistemul energetic, vom avea mai multă performanţă în sistem. Acestea sunt elementele de bază ale unui pact pe energie, pe care în această toamnă, după ce reîncepe sesiunea parlamentară, cred că trebui să-l discutăm la modul serios şi acolo unde trebuie făcute modificări legislative, este mai puţin important cine le propune, cine îşi asumă paternitatea lor, important este să le avem puse în practică, să avem predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficienţă în sistem şi atunci vom avea într-adevăr energie fără crize şi un preţ cât mai bun pentru cetăţeni şi companii”, a adăugat Bolojan.

Grupul de rezervă de la Rovinari intră în producție săptămâna viitoare

O problemă imediată este compensarea energiei care nu mai este produsă de Grupul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă. Unitatea a fost scoasă din producție pe fondul scăderii debitului Dunării, ceea ce înseamnă un deficit suplimentar de aproximativ 600 MW.

Guvernul și Dispecerul Energetic Național au stabilit ca energia lipsă să fie compensată din mai multe surse. Sunt luate în calcul producția fotovoltaică și eoliană, importurile, producția suplimentară a hidrocentralelor administrate de Hidroelectrica și repornirea unui grup pe cărbune.

Grupul aflat în rezervă la Rovinari ar urma să intre în producție începând de săptămâna viitoare și, potrivit premierului, va putea acoperi aproape jumătate din deficitul suplimentar.

„Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producţie şi Grupul 2 de la Cernavodă. Prin urmare, cei 600 de megawaţi pe care îi pierdem din componenta de producţie urmează să fie înlocuiţi. Împreună cu Dispecerul Energetic Naţional, am luat măsuri pentru a asigura funcţionarea normală în condiţii de criză a sistemului energetic, acest deficit suplimentar urmând să fie acoperit din componenta de fotovoltaic şi de eolian, din intrarea în producţie, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară de către hidrocentralele din România gestionate de Hidroelectrica. Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcţionare. Şi folosesc acest prilej să le mulţumesc tuturor celor care au participat la aceste eforturi, inclusiv românilor care au consumat cu măsură energia electrică în perioada de seară şi tuturor celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantităţi importante de energie în orele în care consumul este mai mare”, a precizat premierul.

Proiectul Bala 2 devine esențial pentru funcționarea reactoarelor de la Cernavodă

Una dintre componentele pactului energetic propus de premier este menținerea și dezvoltarea producției nucleare.

Bolojan a revenit asupra proiectului Bala 2, care trebuie să contribuie la creșterea debitului de apă către Centrala Nucleară de la Cernavodă. Importanța proiectului a devenit evidentă după problemele provocate de debitul redus al Dunării.

Potrivit premierului, studiul de fezabilitate pentru investiție este finalizat de opt ani, proiectul dispune de avize, inclusiv cele de mediu, iar indicatorii tehnico-economici au fost aprobați în 2024.

Lucrările ar trebui să permită aproape dublarea debitului actual pe Dunărea Veche către Cernavodă.

„Un element important este legat de producţia pe nuclear. Vedem ceea ce a însemnat să nu ai un debit de apă suficient la Cernavodă, care să asigure răcirea centralei. Menţinerea în funcţiune a centralei de la Cernavodă şi dezvoltarea Grupurilor 3 şi 4 este o direcţie strategică, dar pentru asta e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de 8 ani, care are toate avizele obţinute, inclusiv cele de mediu, ca să fie lucrurile cât se poate de clare, şi aprobaţi indicatorii tehnico-economici din 2024, care, printre alte obiective, urmăreşte şi creşterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă, în aşa fel încât debitul actual să fie aproape dublat, pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru Grupurile 1 şi 2, ci şi pentru 3 şi 4. Nu putem vorbi de proiectele 3 şi 4 dacă această lucrare nu este realizată”, a mai explicat şeful Executivului.

Iernut și Mintia ar putea aduce peste 1.500 MW în sistemul energetic

O altă direcție prezentată de premier privește centralele pe gaze de la Iernut și Mintia. În cazul centralei de la Iernut, Bolojan a afirmat că a convenit cu conducerea Romgaz ca primele cantități de energie electrică să fie injectate în Sistemul Energetic Național până la sfârșitul acestui an.

La Mintia, centrala privată are programată intrarea treptată în probe începând din septembrie. Calendarul este coordonat cu Transgaz, care trebuie să asigure alimentarea cu gaze, și Transelectrica, responsabilă de transportul energiei produse către consumatori.

Cele două centrale ar urma să depășească împreună o capacitate de 1.500 MW în condiții normale de producție.

„Am convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârşitul acestui an, această centrală de la Iernut să injecteze primele cantităţi de energie în Sistemul Energetic Naţional, iar centrala de la Mintia, privată, are un grafic de intrare în probe în perioada următoare, începând din luna septembrie, treptat – treptat, convenit cu cei doi furnizori importanţi: Transgaz, care asigură gazul, şi Transelectrica, care asigură livrarea din centrală a energiei către consumatori. Cele două centrale au o putere importantă, care în producţie normală va depăşi 1.500 de megavaţi şi practic reprezintă 20%, peste 20% din energia necesară Sistemului Energetic Naţional. Toate proiectele care ţin de centrale pe gaz, de asemenea, trebuie susţinute, în aşa fel încât, în orele de seară, atunci când ai nevoie de energie, să ai producători care pot intra în producţie sau în perioada rece de iarnă, când sprijinul lor este vital”, a evidenţiat Bolojan.