România a rămas fără energie nucleară după 23 de ani. Ce se întâmplă cu consumul de curent după oprirea reactoarelor

România a înregistrat joi, 13 august, un consum de curent mai redus decât nivelul maxim anticipat, chiar în ziua în care producția nucleară a coborât la zero. Oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă a lăsat sistemul energetic fără aport nuclear pentru prima dată în 23 de ani, pe fondul debitelor extrem de scăzute ale Dunării. Datele oficiale ENTSO-E și Transelectrica indică însă că vârful de consum prognozat pentru seară nu a fost atins.

Consumul de curent a rămas sub prognoze după oprirea Unității 2 de la Cernavodă

Consumul de curent din România s-a menținut joi sub estimările făcute pentru intervalele de vârf, deși oprirea Unității 2 de la Cernavodă a redus la zero producția nucleară. Centrala operată de Nuclearelectrica dispune de două reactoare cu o putere instalată de aproximativ 700 MW fiecare și asigură, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția națională de electricitate.

România se află în stare de alertă energetică de la 1 august, după ce primul reactor de la Cernavodă fusese oprit în 28 iulie. Situația sistemului a fost complicată și de reducerea la jumătate a producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care furnizează, raportat la media multianuală, aproximativ 10-15% din energia produsă la nivel național.

Pentru joi, specialiștii Transelectrica anticipaseră un consum maxim de 6.920 MW la ora 19:45. Estimarea viza intervalul în care numeroși consumatori ajung acasă și folosirea aparatelor electrocasnice crește, chiar dacă temperaturile au fost mai reduse decât în zilele caniculare precedente.

Vârful de consum a fost cu 286 MW sub nivelul estimat pentru ora 19:45

Datele publicate pe platforma de transparență a ENTSO-E arată că, la ora 19:45, consumul efectiv al României era de 6.634 MW. Diferența față de prognoza de 6.920 MW a fost astfel de 286 MW, echivalentul a aproximativ 40% din puterea instalată a unui reactor nuclear de la Cernavodă.

Consumul s-a situat sub prognoze în aproape toate intervalele analizate după oprirea completă a Unității 2, produsă la ora 10:53. Singura excepție a fost intervalul cuprins între orele 11:30 și 12:30.

Diferența a devenit și mai pronunțată în cursul după-amiezii. La ora 14:45, consumul efectiv era cu aproape 600 MW mai mic decât nivelul anticipat pentru acel moment.

Datele Transelectrica disponibile ulterior confirmă menținerea consumului sub estimarea inițială. Maximul înregistrat joi a ajuns la 6.722 MW, la ora 21:01, rămânând sub pragul de 6.920 MW prognozat pentru această zi.

România dispune de aproximativ 4.000 MW capacitate transfrontalieră de import

Sistemul energetic trecuse printr-o situație asemănătoare și miercuri seară în privința diferenței dintre consumul estimat și cel realizat. Vârful instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul anticipat de Dispecerul Energetic Național.

Ministerul Energiei a transmis joi că România dispune în prezent de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf al serii, autoritățile estimaseră că necesarul de import poate urca până la 2.300 MW, nivel aflat în limitele capacităților comerciale disponibile.

La ora 22:03, consumul național era de 6.316 MW, în timp ce producția internă ajungea la 4.469 MW. Diferența era acoperită prin importuri de aproximativ 1.846 MW.

Hidrocentralele asigurau aproape o treime din producția internă de energie

Producția hidrocentralelor, esențială pentru echilibrarea sistemului în condițiile dispariției temporare a energiei nucleare, a fost majorată joi seară. Hidroenergia ajunsese să reprezinte aproape o treime din producția internă, în timp ce instalațiile de stocare furnizau aproape 9% din total.

La ora 22:03, structura producției de energie electrică din România era următoarea:

• Hidro: 31,97% – 1.428 MW
• Hidrocarburi: 30,67% – 1.370 MW
• Cărbune: 17,60% – 786 MW
• Eolian: 9,98% – 446 MW
• Instalații de stocare: 8,71% – 389 MW
• Biomasă: 1,32% – 59 MW
• Nuclear: 0,00% – 0 MW
• Fotovoltaic: -0,25% – -11 MW

Producția internă totală era de 4.469 MW la 13 august 2026, ora 22:03.