România cumpără masiv electricitate din Bulgaria. Ce au vecinii și ne lipsește nouă în plină criză energetică

România cumpără electricitate din Bulgaria pentru a acoperi deficitul de producție într-un moment în care consumul intern a trecut de pragul de 8.000 MW. Miercuri, importurile au fost consistente atât dimineața, cât și seara, în timp ce România a exportat energie în intervalul cu producție fotovoltaică ridicată. Situația apare înaintea opririi controlate a Unității 2 de la Cernavodă, programată să înceapă joi, la ora 07:00. Bulgaria beneficiază inclusiv de funcționarea centralei nucleare Kozlodui, al cărei sistem de răcire poate opera la niveluri mai scăzute ale Dunării decât cel de la Cernavodă.

România cumpără electricitate din Bulgaria, dar exportă în orele cu producție fotovoltaică ridicată

România cumpără electricitate din Bulgaria în intervalele în care producția internă nu acoperă necesarul de consum, în timp ce țara vecină dispune de un excedent de producție, capacități de stocare și cantități importante de energie disponibile pentru vânzare. Schimburile comerciale dintre cele două sisteme energetice sunt realizate prin licitații anuale, lunare, zilnice sau intrazilnice, conform G4Media.

Miercuri, România a importat cantități importante de energie din Bulgaria între orele 06:45 și 10:30, la un preț mediu de 100 de lei/MWh. Un nou interval de import este cuprins între orele 18:00 și 24:00, când prețul mediu ajunge la 243 de lei/MWh.

Fluxul s-a inversat însă în perioada în care parcurile fotovoltaice au ridicat producția internă. Între orele 12:00 și 14:00, România a exportat energie electrică în Bulgaria la un preț mediu de 40 de lei/MWh.

De ce centrala Kozlodui poate funcționa la un nivel mai scăzut al Dunării

Un avantaj important pentru sistemul energetic bulgar este menținerea în funcțiune a centralei nucleare Kozlodui, amplasată pe malul Dunării, în timp ce România se pregătește să oprească și Unitatea 2 de la Cernavodă. Diferența dintre cele două centrale este explicată în principal de proiectarea sistemelor care asigură apa necesară răcirii reactoarelor.

Directorul Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, arată că poziționarea și capacitatea pompelor oferă centralei bulgare o marjă suplimentară atunci când nivelul Dunării scade.

„În Bulgaria totul pornește de la proiectul instalației de răcire, modul în care sunt amplasate pompele de răcire. Noi suntem pe canalul Dunăre-Marea Neagră, pe o derivație a canalului, deci dintr-o dată avem un debit mai mic, bulgarii sunt direct pe Dunăre, au debit mai mare.

Dar, în plus, ei acolo au proiectat o altfel de stație de pompare cu pompe foarte puternice, un canal derivat din Dunăre, apă de răcire în trepte, ceea ce le permite o funcționare cu 20-30 de centimetri mai mult decât noi”, a explicat Romeo Urjan.

Directorul centralei de la Cernavodă a precizat că nici Kozlodui nu este ”imună” la scăderea nivelului Dunării. Pragul critic pentru centrala bulgară este însă cu 20-30 de centimetri mai jos decât cel la care Cernavodă nu mai poate funcționa în condițiile necesare.

Romeo Urjan a menționat că și pompele centralei Kozlodui sunt echipamente sovietice vechi, datând din anii 1980-1990. Adaptarea unui sistem similar la Cernavodă ar necesita însă oprirea centralei pentru câteva luni. O alternativă indicată este realizarea unei alte construcții hidrotehnice pe Dunăre, care să permită devierea unui debit mai mare al fluviului către centrală.

Consumul de electricitate al României a depășit 8.000 MW

Presiunea asupra sistemului energetic a crescut miercuri seara, când consumul de electricitate al României a depășit semnificativ nivelul de 8.000 MW. Potrivit datelor Transelectrica, valoarea instantanee a ajuns la 8.178 MW în jurul orei 19:34.

Ministerul Energiei anticipase încă de vineri această evoluție, pe fondul temperaturilor foarte ridicate și al utilizării intensive a instalațiilor de climatizare.

„Pe fondul temperaturilor ridicate, se anticipează o creștere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de circa 7.800 – 8.000 MW, comparativ cu valori de circa 7.000 MW înregistrate în perioada dinaintea valului de caniculă″, avertiza Ministerul Energiei, încă de vineri.

Nivelul de 8.000 MW a reprezentat unul dintre principalele praguri urmărite de autorități de la declanșarea actualei crize energetice.

Oprirea Unității 2 pune presiune pe producția internă și pe prețurile electricității

Oprirea iminentă a Unității 2 de la Cernavodă ridică pierderea totală de capacitate de producție a României la peste 1.400 MW, echivalentul a aproximativ 20% din consum. Situația este deja vizibilă în prețurile energiei angro tranzacționate pe Piața pentru Ziua Următoare.

Energia tranzacționată miercuri pentru livrare joi, în sfertul de oră 19:45-20:00, corespunzător vârfului de consum, a ajuns la un preț mediu de aproximativ 2.416 lei/MWh. Valoarea este cu peste 71% mai mare decât prețul de circa 1.411 lei/MWh aferent electricității tranzacționate cu o zi înainte pentru același interval de livrare, potrivit datelor OPCOM.

La nivel orar, intervalul 19:00-20:00 este cel mai scump pentru ziua de joi, cu un preț mediu de 1.571,88 lei/MWh. Acesta este cu aproape 28% peste nivelul de 1.229,76 lei/MWh înregistrat pentru intervalul echivalent cu o zi înainte, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Producția fotovoltaică dispare la vârful de seară, când consumul rămâne ridicat

Una dintre vulnerabilitățile actuale ale sistemului apare seara, când producția fotovoltaică scade rapid, în timp ce cererea de electricitate rămâne la niveluri ridicate. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, avertizează că seceta limitează producția hidro, energia eoliană este variabilă, iar capacitățile pe gaze și cărbune disponibile nu pot acoperi integral deficitul.

„La ora 20:00, exact când consumul populației rămâne ridicat, producția fotovoltaică dispare rapid. Hidrocentralele sunt afectate de secetă, eolianul este imprevizibil, centralele pe gaze și cărbune care mai există, nu pot compensa integral deficitul, iar România ajunge să depindă de importuri într-o regiune în care aproape toate statele caută aceeași energie.

Aceasta nu mai este doar o problemă de piață. Este o problemă de adecvanță a sistemului și, în zilele critice, una de alegere între limitări industriale controlate și deconectări ale unor categorii de consumatori″, a comentat președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Unitatea 2 de la Cernavodă intră joi în procedura de oprire controlată

Directorul centralei nucleare de la Cernavodă, Romeo Urjan, a anunțat că procedura de oprire controlată a Unității 2 va începe joi dimineață, la ora 07:00. Reactorul funcționează în parametri normali, iar decizia nu este determinată de o defecțiune, ci de scăderea nivelului Dunării și de necesitatea protejării echipamentelor.

„Unitatea 2 funcționează în acest moment în parametri normali, fără probleme de funcționare, vreau să menționez acest lucru în mod explicit.

Observând prognoza nivelului Dunării, precum și parametrii pe care îi măsurăm în centrală, am luat hotărârea ca, joi dimineață, la ora 7:00, să începem procedura de oprire controlată. Această oprire nu este dictată de fenomene neașteptate sau de defecțiuni, ci reprezintă o hotărâre voluntară de reducere graduală a puterii, având ca scop protejarea echipamentelor și evitarea afectării inutile a acestora, precum și pregătirea sistemului pentru eliminarea celor 680 MW pe care îi producem în prezent.

Am câștigat mai mult timp de funcționare decât am estimat inițial, am făcut calculele. Dacă nu ar fi fost operațiunile de dragare, derocare și amplasare a barjelor, am fi oprit cu 5 zile mai devreme. Până joi, la ora 7:00, câștigăm astfel o săptămână suplimentară de funcționare, motivul opririi rămânând, așa cum am precizat, nivelul scăzut al Dunării″, a spus Urjan.