UPDATE Se oprește Unitatea 2 de la Cernavodă. Reactorul ar putea rămâne oprit cel puțin 10 zile. Situație fără precedent în ultimii 19 ani

Unitatea 2 de la Cernavodă va intra joi, 13 august, într-o procedură de oprire controlată, pe fondul scăderii nivelului Dunării. Operațiunea va începe la ora 07:00, iar reactorul nu este așteptat să fie repornit în următoarele 10 zile, potrivit directorului CNE Cernavodă, Romeo Urjan. Prognozele hidrologice indică o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării în acest interval. Reactorul funcționează în prezent în parametri normali, iar oprirea nu este determinată de o defecțiune sau de o situație de urgență.

Unitatea 2 de la Cernavodă nu va fi repornită în următoarele 10 zile

Unitatea 2 de la Cernavodă nu este așteptată să fie repornită în următoarele 10 zile, potrivit prognozelor hidrologice analizate de conducerea centralei. Romeo Urjan, directorul CNE Cernavodă, a declarat marți seară că datele disponibile indică o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării, iar condițiile prognozate nu permit anticiparea reluării funcționării reactorului în acest interval.

Decizia privind oprirea controlată de joi a fost luată după analizarea celor mai recente prognoze și după ce nivelul Dunării s-a apropiat de limita până la care reactorul poate continua să funcționeze în siguranță.

„Ne-a fost foarte clar astăzi. Noi am avut planificare, am văzut prognozele, eram la limita de oprire, dar am văzut prognoza pentru data de joi și am considerat că suntem la limita la care putem să funcționăm în siguranță și vom lua hotărârea să oprim”, a declarat directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, marți seară pentru Digi24.

Romeo Urjan a precizat că reactorul 2 funcționează în prezent în condiții normale și că oprirea nu este provocată de o problemă de securitate nucleară sau de o situație de urgență. Problema este cantitatea de apă de răcire disponibilă pentru susținerea producției normale de energie electrică.

„Vreau să precizez că în momentul de față unitatea doi de la Cernavodă funcționează în condiții normale de funcționare, fără probleme, iar oprirea nu este legată de probleme de securitate nucleară sau urgență. Este pur și simplu cantitatea de apă de răcire necesară nu mai este suficientă pentru a asigura producția de energie electrică pe care o livrăm în mod normal în sistem”, a explicat Romeo Urjan.

Este pentru prima dată în ultimii 19 ani, de când România operează două reactoare nucleare, când ambele unități de la Cernavodă vor fi oprite.

Prognoza primită de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor acoperă următoarele 10 zile și indică menținerea tendinței de scădere. Dincolo de acest interval, conducerea centralei nu dispune de o prognoză suficient de exactă pentru a estima momentul repornirii.

„Prognoza pe următoarele 10 zile arată o scădere continuă a debitului și a nivelului Dunării. Spun 10 zile pentru că asta este prognoza care o primim de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor. Mai mult de 10 zile nu avem prognoză foarte exactă, dar ca să revin, 10 zile de aici încolo scăderea continuă, nu ne așteptăm să repornim unitatea doi în această perioadă”, a declarat Romeo Urjan.

Operațiunile de la Bala au adus șapte zile suplimentare de funcționare

Lucrările și operațiunile realizate în zona Bala au permis menținerea Unității 2 în funcțiune cu aproximativ o săptămână mai mult decât indica evoluția inițială a nivelului Dunării. Conducerea centralei monitorizează zilnic nivelul apei și utilizează aceste măsurători împreună cu prognozele hidrologice pentru stabilirea condițiilor de funcționare a reactorului.

Potrivit lui Romeo Urjan, fără cele trei operațiuni efectuate la Bala – dragarea, derocarea și scufundarea barjelor – Unitatea 2 ar fi trebuit oprită cu aproape șase zile mai devreme.

„Da, aș vrea să precizez. Noi am făcut calculele noastre – măsurăm nivelul în fiecare zi, vă dați seama, la centrala nucleară (…) avem graficele noastre. Am văzut tendința, prognoza pentru funcționarea reactorului. Deci dacă nu se întâmplau cele trei operațiuni de la Bala, adică dragarea, derocarea și scufundarea barjelor, noi ar fi trebuit să oprim aproape șase zile în urmă, conform prognozei”, a spus Romeo Urjan.

Efectul cumulat al intervențiilor este estimat la șapte zile suplimentare de funcționare. Scufundarea barjelor a determinat inițial o creștere importantă a nivelului apei, însă cei opt centimetri câștigați s-au pierdut într-un interval mai scurt decât era anticipat, iar fenomenul este încă studiat.

„Acele trei operațiuni au dus, deci 5 zile plus încă 2 zile până joi, la 7 zile, o săptămână de funcționare suplimentar. După cum știți, scufundarea barjelor ne-a adus o creștere de nivel foarte bună, apoi s-a întâmplat un fenomen care încă este studiat. De ce acei 8 cm pe care i-am câștigat i-am pierdut atât de repede. Dar după scufundarea bazelor am avut speranță că vom continua să funcționăm pe această perioadă”, a adăugat directorul CNE Cernavodă.

Schimbările climatice pot impune noi investiții pentru funcționarea centralei

Scăderea repetată a debitului Dunării schimbă condițiile în raport cu cele luate în calcul atunci când centrala de la Cernavodă a fost proiectată. Romeo Urjan consideră că România trebuie să analizeze investiții suplimentare care să permită menținerea producției de energie electrică în perioadele cu nivel foarte scăzut al fluviului.

Directorul CNE Cernavodă a explicat că proiectarea centralei, realizată în anii ’80, a avut în vedere apariția unui debit atât de redus aproximativ o dată la 30 de ani. Frecvența unor asemenea episoade ar putea însă crește pe fondul schimbărilor climatice.

„Este un cuvânt foarte, da, o expresie foarte corectă, altă realitate. Centrala a fost construită în anii ’80 și s-a luat în considerare acel debit scăzut o dată la 30 de ani, în perioada aceea, a anilor ’80. O dată la 30 de ani, probabil că îți permiți ca o companie să faci o pierdere de electricitate pentru lipsa producției. Dar trăim într-o lume în schimbare, aceste schimbări climatice sunt din ce în ce mai dese, această scădere de debit să ne așteptăm să fie din ce în ce mai deasă”, a declarat Romeo Urjan.

În aceste condiții, problema nu privește doar funcționarea tehnică a centralei, ci și viabilitatea economică a producției de energie. Romeo Urjan susține că trebuie avute în vedere investiții și construcții hidrotehnice care să reducă efectele scăderilor masive ale nivelului Dunării.

„Atunci, pentru viabilitatea economică e necesar să luăm alte măsuri, pe investiții suplimentare, pentru a asigura producția de energie electrică fără aceste scăderi masive de nivel. Ce există? Avem oameni, specialiști în țară care pot să facă aceste construcții hidrotehnice, le numim”, a spus acesta.

Nivelul scăzut al Dunării ridică implicit și problema oportunității dezvoltării reactoarelor 3 și 4. Directorul CNE Cernavodă consideră că proiectul rămâne viabil dacă este asociat cu investiția hidrotehnică preconizată la Bala.

„Reactoarele trei și patru și cu investiția preconizată de la Bala, barajul de la Bala, da, prezintă o soluție viabilă pentru centrala nucleară de la Cernavodă, patru unități. Cu construcția hidrotehnică pe care am menționat-o, ne asigură funcționarea în condiții optime”, a declarat directorul CNE Cernavodă.

De ce Kozlodui poate funcționa la niveluri ale Dunării mai scăzute decât Cernavodă

Diferențele dintre centrala de la Cernavodă și cea de la Kozlodui, din Bulgaria, sunt determinate în principal de proiectarea instalațiilor de răcire și de poziționarea față de Dunăre. Centrala românească utilizează apa dintr-o derivație, în timp ce centrala bulgară este amplasată direct pe fluviu și beneficiază de un debit mai mare.

Romeo Urjan a explicat că instalațiile de la Kozlodui includ stații de pompare cu pompe puternice și un sistem în trepte, ceea ce permite centralei să continue să funcționeze la un nivel al Dunării cu aproximativ 20-30 de centimetri mai scăzut decât limita de la Cernavodă.

„Totul pornește de la proiectul instalației de răcire. Acolo, modul în care sunt amplasate pompele de răcire. Noi suntem pe canalul Dunăre-Marea Neagră, o derivație a canalului, deci dintr-o dată avem un debit mai mic. Bulgarii sunt direct pe Dunărea și au un debit mai mare, dar în plus, ei acolo au proiectat o altfel de centrală, cu stații de pompare cu pompe foarte puternice, un canal de derivație din Dunăre, pompele de apă de răcire în trepte, ceea ce le permite o funcționare, ați văzut, cu 20-30 cm mai mult decât noi”, a spus Romeo Urjan.

Nici centrala bulgară nu poate funcționa însă indiferent de nivelul Dunării. Avantajul său tehnic constă într-o marjă suplimentară de aproximativ 20-30 de centimetri, determinată de sistemul de pompare instalat.

„Nici ei nu sunt imuni. Deci nu poate să scadă nivelul Dunării la infinit sau, mă rog, e corect, dar au o limită de 20-30 cm mai mare decât noi prin acele pompe pe care le-au instalat ei, tot o construcție veche, tot o construcție din anii ’80-’90”, a adăugat directorul CNE Cernavodă.

Aplicarea la Cernavodă a unei soluții similare celei utilizate la Kozlodui nu este considerată fezabilă de directorul centralei. O asemenea investiție ar presupune construirea unei alte stații de pompare pentru răcire și oprirea reactoarelor timp de mai multe luni.

„La centrala nucleară nu se mai poate face, pentru că ar fi o investiție de câteva luni de zile, cu oprirea reactoarelor, tocmai pentru a face această investiție. Ai nevoie de o altă stație de pompă de răcire. Eu zic că nu, la Cernavodă nu”, a declarat Romeo Urjan.

Directorul CNE Cernavodă a indicat însă o altă direcție tehnică: realizarea unor construcții hidrotehnice pe Dunăre care să permită devierea unui debit mai mare de apă către zona centralei și, implicit, creșterea nivelului disponibil la Cernavodă.

„Dar, după cum spuneam, există metode, construcții hidrotehnice pe Dunăre, care să devieze debitul spre noi pentru a crește nivelul la Cernavodă”, a mai spus Romeo Urjan.

Știrea Inițială

Unitatea 2 de la Cernavodă începe procedura de oprire joi, la ora 07:00

Unitatea 2 de la Cernavodă va începe joi dimineață procedura de oprire controlată, după ce evoluția nivelului Dunării a indicat apropierea de limitele stabilite prin procedurile de funcționare ale centralei. Romeo Urjan a precizat că reactorul funcționează normal și că măsura este una preventivă și planificată.

Decizia vine în contextul scăderii continue a nivelului Dunării, fenomen monitorizat de specialiștii centralei împreună cu parametrii tehnici ai sistemelor de răcire. Conducerea centralei estimează că limitele prevăzute în procedurile de operare vor fi atinse joi.

„Unitatea 2 de la Cernavodă este în funcțiune în parametrii normali, fără probleme. Am hotărât ca joi, 13 august, la ora 07:00, să începem procedura de oprire controlată, deci nu oprim de urgență, nu oprim intempestiv. Închidem datorită faptului că nivelul Dunării scade și a ajuns la nivelul la care, conform procedurilor noastre, trebuie să o oprim.

Monitorizăm nivelul Dunării, monitorizăm parametrii de funcționare, cum ar fi vibrațiile la pompele de răcire, și am ajuns la concluzia că joi atingem aceste limite și începe procedura controlată la 07:00”, a declarat directorul centralei.

Puterea reactorului va fi redusă treptat, iar în jurul orei 12:00 va ajunge la zero

Oprirea Unității 2 nu se va produce brusc, ci printr-un proces gradual de reducere a puterii reactorului. Procedura va începe la ora 07:00, iar conducerea centralei estimează că, în jurul orei 12:00, reactorul va ajunge la putere zero și va urma deconectarea de la Sistemul Energetic Național.

Romeo Urjan a subliniat că această procedură nu este determinată de apariția unui defect și nici de o situație de urgență. Oprirea este decisă de operator pe baza prognozelor privind nivelul Dunării și a condițiilor stabilite pentru funcționarea în siguranță a unității.

„Oprirea controlată înseamnă că nu este forțată de factori externi sau factori interni, nu avem un defect, nu avem o situație de urgență. Este hotărârea noastră, bazată pe prognoză, după cum am spus, și oprirea controlată înseamnă că reducem gradual puterea reactorului. Începem la 07:00, în jurul orei 12:00 ajunge cu putere zero și ne deconectăm de la Sistemul Energetic Național”, precizează Urjan.

Scăderea Dunării nu va afecta siguranța reactorului după oprirea Unității 2

Conducerea centralei susține că eventuala continuare a scăderii nivelului Dunării, după oprirea reactorului, nu va pune în pericol siguranța Unității 2. Centrala dispune de echipamente și sisteme de protecție concepute pentru menținerea răcirii reactorului inclusiv în condiții de nivel foarte scăzut al apei.

Sistemele disponibile includ pompe de răcire amplasate astfel încât să poată funcționa și atunci când nivelul Dunării coboară sub valorile necesare operării normale a reactorului. Aceste echipamente permit menținerea condițiilor de răcire după oprirea unității.

„Noi avem măsuri de protecție la centrala nucleară de la Cernavodă să nu fim afectați de scăderea nivelului Dunării. Avem echipamente care funcționează, respectiv pompe de răcire, care sunt cu rotorul pompelor mult mai jos decât cele care sunt de funcționare normală și putem asigura răcirea în condiții normale cu reactorul oprit. Deci, scăderea Dunării în continuare, atâta timp cât suntem opriți, nu ne afectează siguranța reactorului”, a mai spus Urjan.

Oprirea graduală este folosită pentru a evita stresul suplimentar asupra echipamentelor

Reducerea progresivă a puterii reactorului are și rolul de a proteja echipamentele centralei de solicitările care pot apărea în cazul unei opriri rapide. Potrivit directorului centralei, declanșarea sistemelor de protecție într-o oprire de urgență poate genera un stres suplimentar asupra instalațiilor.

În cazul Unității 2, existența timpului necesar pentru pregătirea operațiunii permite reducerea controlată a puterii pe parcursul mai multor ore, înainte ca reactorul să fie oprit și deconectat de la Sistemul Energetic Național.

„În aceste ore scădem puterea reactorului gradat, așa cum v-am spus, pentru a nu supune la stres echipamentele centralei. La oprire de urgență, de exemplu, dacă declanșezi sistemele de protecție, întotdeauna apare stres pentru echipamentele centralei. Vrem să oprim gradat, cu reducere controlată de putere, astfel încât să nu afectăm echipamentele”, spune directorul Centralei.

Intervențiile pe Dunăre au adus încă șapte zile de funcționare pentru Unitatea 2

Operațiunile efectuate în ultima perioadă în zona centralei au permis menținerea Unității 2 în funcțiune mai multe zile decât ar fi fost posibil în condițiile scăderii naturale a nivelului Dunării. Romeo Urjan a indicat intervenții precum derocarea stâncii, dragarea Dunării și amplasarea unor barje.

Potrivit calculelor prezentate de conducerea centralei, efectul cumulat al acestor lucrări a însemnat un câștig de aproximativ o săptămână de funcționare. Până la momentul declarațiilor, calculele indicau deja 5,5 zile câștigate, iar până joi dimineață perioada suplimentară urma să ajungă la șapte zile.

„Noi am făcut calculul. Graficele pe care le avem, graficele de nivel local, aici, și putem spune că până în momentul de față am câștigat 5,5 zile, deci până joi dimineață avem o săptămână câștigată de funcționare a Unității 2, datorită intervențiilor care s-au desfășurat prin derocarea stâncii, prin dragarea Dunării și prin amplasarea barjelor. Chiar dacă după o perioadă a scăzut nivelul, creșterea datorită operațiunilor care s-au desfășurat a adus un plus de șapte zile de funcționare”, precizează Urjan.