Cernavodă, între două praguri de apă. Ce spune CNCAN despre Unitatea 2 și repornirea Unității 1

Scăderea nivelului Dunării afectează în această perioadă funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă, după oprirea unuia dintre cele două reactoare. Unitatea 2 continuă să producă energie, însă evoluția nivelului apei este urmărită permanent, deoarece acesta influențează condițiile de funcționare ale instalațiilor de răcire.

Ce se întâmplă la Cernavodă dacă Dunărea continuă să scadă

Cantemir Marian Ciurea-Ercău, președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), a declarat pentru Mediafax că autoritatea supraveghează permanent situația de la Cernavodă. Monitorizarea este realizată atât prin inspectorii rezidenți aflați pe amplasament, cât și de la sediul central din București.

Șeful CNCAN a explicat că nivelul din bazinul de aspirație al pompelor de răcire a reactoarelor a evoluat dinamic în ultima perioadă. În prezent, apa este suficientă pentru ca Unitatea 2 să funcționeze în condiții de siguranță, însă o nouă scădere ar putea impune oprirea reactorului.

Cele două reactoare de la Cernavodă au împreună o capacitate instalată de 1.400 MW și asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de energie a României. În paralel, producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier a fost afectată de reducerea debitului Dunării, acestea având o pondere de 10-15% la nivel multianual.

Nivelul apei este urmărit permanent de CNCAN

România se află din 1 august în stare de alertă, după oprirea uneia dintre unitățile nucleare de la Cernavodă și reducerea la jumătate a producției marilor hidrocentrale de la Porțile de Fier. Scăderea semnificativă a debitelor Dunării a dus și la apariția riscului ca Unitatea 2 să fie oprită.

Cantemir Marian Ciurea-Ercău a precizat că autoritatea urmărește în permanență evoluția situației și condițiile în care reactorul rămas în funcțiune poate continua să opereze în siguranță.

„Activitatea de la Cernavodă este monitorizată în permanență de către CNCAN, atât prin intermediul inspectorilor rezidenți de pe amplasament, cât și în cadrul activităților de la sediul central din București. După cum ați aflat în ultima perioadă de timp evoluția este foarte dinamică în ceea ce privește nivelul din bazinul de aspirație al pompelor de răcire al reactoarelor. În continuare se menține un nivel acceptabil pentru funcționarea în siguranță a acestui reactor. Noi o monitorizăm încontinuu, astfel încât să ne asigurăm că nu va fi niciodată vreun pericol care să pună în dificultate atât funcționarea reactoarelor, cât și sănătatea populației”, a punctat Cantemir Marian Ciurea-Ercău:

Potrivit explicațiilor oferite de președintele CNCAN, problema este legată de nivelul apei din bazinul de aspirație al pompelor de răcire. Valoarea apei trebuie urmărită permanent, deoarece scăderea acesteia poate modifica posibilitatea de funcționare a reactorului.

În prezent, nivelul apei este de 190 și ceva de centimetri, valoare suficientă pentru funcționarea la putere a unei singure unități. Pentru funcționarea ambelor reactoare de la Cernavodă la parametri nominali este necesar un nivel mai mare de 2,5 metri.

Unitatea 2 ar putea fi oprită în 3-4 zile

În ceea ce privește Unitatea 1, repornirea acesteia este așteptată mai târziu, în condițiile în care revenirea reactorului în operare depinde de creșterea nivelului apei. Prioritatea actuală este menținerea Unității 2 în funcțiune atât timp cât condițiile permit operarea în siguranță.

Președintele CNCAN a precizat că o continuare a scăderii apei din bazinul de aspirație ar putea duce la oprirea Unității 2 într-un interval de 3-4 zile. O astfel de oprire ar trebui realizată în condiții de siguranță, fără afectarea integrității instalației sau a sănătății populației.

„Redeschiderea Unității 1 probabil că va fi făcută mult mai târziu. În momentul de față se fac eforturi pentru a se menține în funcțiune Unitatea 2. Dacă nivelul apei în bazinul de aspirație va continua să scadă există posibilitatea ca și acest reactor să fie oprit în 3-4 zile, astfel încât oprirea sa fie în siguranță fără a pune în pericol integritatea instalației sau sănătatea populației. Nivelul apei în momentul de față de 190 și ceva de centimetri este suficient pentru funcționarea la putere a unei singure unități, dar funcționarea la parametri nominali a celor două reactoare de la Cernavodă se poate realiza doar dacă nivelul apei în bazinul de aspirație al pompelor de răcire a condensatoarelor turbinei depășește 2,5 metri”, a explicat Cantemir Marian Ciurea-Ercău.

Situația de la Cernavodă se suprapune peste problemele existente în sistemul energetic, generate de diminuarea producției unor surse importante. Premierul și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a solicitat populației, companiilor și instituțiilor să reducă voluntar consumul de energie electrică.

Guvernul a adoptat și măsuri prin care Transelectrica, prin Dispecerul Energetic Național, poate dispune, dacă evoluția Sistemului Electroenergetic Național o impune, reducerea exporturilor și limitarea consumului marilor consumatori. Aceste măsuri pot fi aplicate până la 31 august 2026.

Măsurile pregătite pentru sistemul energetic

Deconectarea manuală a marilor consumatori de energie nu a fost aplicată până acum în România la nivel național ca măsură de intervenție într-o criză energetică. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a explicat pentru Mediafax că astfel de intervenții au fost utilizate local, pentru gestionarea unor situații problematice.

În prezent, funcționarea Unității 2 este condiționată de evoluția nivelului apei din bazinul de aspirație. La aproximativ 190 de centimetri, reactorul poate funcționa la putere, în timp ce operarea ambelor unități la parametri nominali presupune depășirea pragului de 2,5 metri.

Pentru Unitatea 1, revenirea în operare este legată de creșterea nivelului apei. În cazul Unității 2, o scădere suplimentară a nivelului ar putea conduce la oprirea reactorului în 3-4 zile, potrivit declarației președintelui CNCAN.

Monitorizarea instalațiilor de la Cernavodă continuă atât pe amplasament, prin inspectorii rezidenți, cât și de la sediul CNCAN din București, în condițiile în care evoluția nivelului apei din zona sistemelor de răcire rămâne un factor important pentru funcționarea reactorului.