UPDATE. Nivelul Dunării a crescut la Cernavodă. Radu Miruță: „Am câștigat 8 cm net”

UPDATE Nivelul Dunării a crescut la Cernavodă

Ministrul Economiei, Radu Miruță, anunță primele rezultate după intervențiile efectuate pe Dunăre pentru asigurarea alimentării cu apă a Centralei Nucleare Cernavodă. Potrivit acestuia, prima măsurătoare realizată după scufundarea barjelor și dragarea unor praguri arată o evoluție peste așteptări a nivelului apei.

„8cm câștigați la Cernavodă. Cel puțin alte 9 zile pentru Unitatea 2. Azi dimineață a fost prima măsurătoare după scufundarea barjelor în Dunăre și dragarea unor praguri: dupa ce ieri cota apei scăzuse cu 3cm, azi dimineață, la Cernavodă, nivelul apei în ultimele 24 de ore a crescut cu 4cm. Prognoza ne spunea că scădem și azi cu 4cm. Deci am câștigat 8cm net. Asta ne duce cu funcționarea Unității 2 pentru cel puțin 9 zile, pe prognoza actuală”, a scris Radu Miruță pe Facebook.

Ministrul a precizat că rezultatul este meritul echipelor implicate în găsirea și implementarea soluțiilor pentru menținerea alimentării cu apă a centralei.

„Este un rezultat concret pentru care le mulțumesc celor implicați: domnului prim ministru pentru coordonare si sprijin în depășirea tuturor blocajelor, ANAR pentru soluție, Armatei și Transporturilor pentru implementarea ei! Jos pălăria și celor de pe vapoarele împingătoare și de dragaj, care au lucrat in continuu!”, a transmis acesta.

În final, Radu Miruță a subliniat că astfel de situații necesită acțiuni rapide și eficiente, nu justificări.

„Când există o problemă reală, nu avem nevoie de explicații despre de ce nu se poate. Avem nevoie de soluții și de oameni care să le pună în practică.”

Știrea inițială: Nivelul Dunării a crescut după intervenția cu barje

Conducerea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a anunțat că nivelul apei în zona obiectivului a urcat cu aproximativ patru centimetri, acesta fiind unul dintre primele rezultate ale lucrărilor desfășurate în ultimele zile.

Intervenția a fost pregătită în detaliu înainte de începerea lucrărilor. Specialiștii au efectuat măsurători, simulări și verificări tehnice pentru ca operațiunea să se desfășoare în condiții de siguranță. Zona a fost analizată inclusiv cu ajutorul dronelor, pentru a fi evaluată intensitatea curenților și poziționarea optimă a barjelor.

Inițial, în planul de lucru era prevăzută folosirea scafandrilor, însă această variantă a fost abandonată după ce s-a concluzionat că riscurile pentru personal erau prea mari.

Cum s-a desfășurat operațiunea

Pentru intervenție au fost utilizate șase barje. Patru dintre acestea au fost scufundate controlat, iar celelalte două au rămas la suprafață și au fost folosite pentru stabilizarea și poziționarea acestora.

Barjele destinate scufundării au fost încărcate cu piatră, după care în interiorul lor a fost introdusă apă, astfel încât coborârea pe fundul Dunării să se facă lent și controlat. La scufundarea ultimelor două barje au fost folosite pompe speciale pentru finalizarea operațiunii.

Primele două barje au fost coborâte în aproximativ 11 ore. În cea de-a doua etapă, desfășurată în ziua următoare, ultimele două au fost scufundate în aproximativ șapte ore.

Potrivit echipelor implicate, durata mai redusă a celei de-a doua intervenții s-a datorat faptului că procedurile și etapele de lucru au fost deja testate și verificate în prima zi.

Creșterea nivelului apei ar putea fi menținută câteva zile

Reprezentanții centralei apreciază că majorarea nivelului Dunării cu aproximativ patru centimetri ar putea fi menținută pentru o perioadă de câteva zile.

Totuși, evoluția va depinde în continuare de debitul fluviului și de condițiile hidrologice din următoarea perioadă.

Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o ușoară îmbunătățire. Debitul Dunării este estimat să rămână în jurul valorii de 1.400 metri cubi pe secundă până la 12 august inclusiv, după care ar urma să crească treptat.

Începând cu 13 august, hidrologii estimează că debitul ar putea ajunge la aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă, ceea ce ar putea contribui la reducerea presiunii asupra sistemului de răcire al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă și la îmbunătățirea condițiilor de funcționare.