Radu Miruță avertizează în cazul Centralei de la Cernavodă. Detonarea stâncii din Dunăre nu rezolvă problema: Este nevoie de un proiect mai amplu

Intervenția prin care militarii au detonat o parte din stânca Pârjoaia pentru a crește cantitatea de apă care ajunge către Centrala Nucleară de la Cernavodă a îndepărtat, pentru moment, riscul unei probleme majore. Viceprim-ministrul Radu Miruță avertizează însă că operațiunea reprezintă doar o soluție punctuală și că este necesară o intervenție de amploare asupra brațului Bala al Dunării.

Potrivit acestuia, proiectul care ar trebui să asigure pe termen lung debitul necesar pentru funcționarea centralei nucleare este pregătit din punct de vedere tehnic și are avizele necesare, însă nu a mai fost scos la licitație. Situația ar stagna încă din aprilie 2024.

Radu Miruță: Detonarea stâncii din Dunăre este doar o intervenție punctuală

Nivelurile scăzute ale Dunării au readus în atenție problema alimentării cu apă a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Apa fluviului este esențială pentru răcirea reactoarelor, iar reducerea debitului poate pune presiune asupra funcționării unităților.

Radu Miruță susține că detonarea realizată pentru devierea unei cantități mai mari de apă către brațul Dunărea Veche nu trebuie privită drept o rezolvare definitivă.

„Ce s-a rezolvat prin detonarea acestei stânci (…) nu rezolvă problema, este o intervenţie cu penseta, punctuală. Rezolvarea problemei este un proiect mai amplu care presupune ridicarea cotei de fund a albiei braţului Bala cu şase metri, astfel încât să devină mai înalt pentru a se duce apa spre Cernavodă, după care să existe pe cele două braţe un bypass ca să rezolve şi problemele de mediu”, a afirmat Rady Murită într-un interviu difuzat sâmbătă de Digi 24.

Proiectul la care face referire viceprim-ministrul ar trebui, astfel, să modifice condițiile de curgere a apei astfel încât un debit suficient să poată fi direcționat către Cernavodă inclusiv în perioadele în care nivelul Dunării scade considerabil.

Proiectul pentru Dunăre ar fi blocat din aprilie 2024

Radu Miruță a explicat că proiectul se află la nivelul Ministerului Transporturilor și că procedurile pregătitoare au fost deja parcurse. Cu toate acestea, investiția nu a ajuns la etapa licitației.

Viceprim-ministrul spune că nu poate indica o anumită persoană drept responsabilă pentru întârzierea acumulată.

„Îmi e greu să vă spun punctual care este CNP-ul din vina căruia nu s-a realizat acest proiect. (…) Proiectul are toate avizele, inclusiv avizele de mediu, au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici, trebuia doar scos la licitaţie şi nu s-a mai întâmplat nimic din luna aprilie a anului 2024. De ce ce nu s-a întâmplat? Pot să intuiesc: alte priorităţi, dezinteres, nu a mai fost debitul scăzut ca să usture subiectul ăsta”, spune Miruţă.

Problema a redevenit urgentă odată cu scăderea debitului Dunării, în condițiile în care alimentarea cu apă trebuie menținută la parametrii necesari funcționării reactoarelor de la Cernavodă.

Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă depind și ele de rezolvarea problemei

Miza este cu atât mai importantă cu cât România pregătește dezvoltarea Unităților 3 și 4 ale centralei nucleare. Potrivit lui Radu Miruță, extinderea capacității de producție nu poate fi separată de problema debitului de apă disponibil pentru răcire.

Fiecare reactor suplimentar înseamnă un necesar mai mare de apă, iar actualele condiții ale Dunării pot deveni insuficiente în perioadele de secetă și debite foarte mici.

„Răcirea fiecărui reactor scade nivelul clasic al Dunării cu 8 centimetri, deci încă două,reactoare ar însemna încă 16 centimetri, ceea ce ar presupune obligatoriu nevoia de ridicare a cotei pentru că atunci vom fi în situaţia să nu putem funcţina mai des decât suntem acuma,deci e obligatoriu să se întâmple acest proiect”, adaugă Radu Miruţă.

În aceste condiții, investiția nu ar avea rol doar în protejarea actualei capacități de producție de la Cernavodă, ci ar deveni o condiție importantă pentru extinderea centralei cu alte două reactoare.

Militarii au detonat stânca Pârjoaia pentru a direcționa apa către Cernavodă

Intervenția de urgență a avut loc luni, când militarii au realizat o nouă detonare controlată în zona stâncii Pârjoaia. Scopul operațiunii a fost modificarea condițiilor locale astfel încât o cantitate mai mare de apă să fie deviată către brațul Dunărea Veche și, implicit, către Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Radu Miruță, care deține și funcția de ministru interimar al Apărării, a anunțat că operațiunea s-a încheiat cu succes.

Situația devenise una presantă, deoarece menținerea debitului redus ar fi putut conduce la intrarea centralei într-o procedură de oprire.

Potrivit calculelor prezentate de Miruță, ”joi în cel mai fericit caz, Centrala de la Cernavodă ar fi ajuns în procedură de a fi oprită”.

Intervenția militarilor a urmărit tocmai evitarea unui asemenea scenariu și menținerea în funcțiune a capacităților energetice de la Cernavodă.

Costurile intervenției, comparate cu pierderile provocate de oprirea centralei

Viceprim-ministrul a atras atenția și asupra impactului financiar pe care l-ar fi avut oprirea producției de energie. În acest context, costurile operațiunilor efectuate pe Dunăre ar fi considerabil mai mici decât beneficiul obținut prin menținerea centralei în funcțiune.

”O zi de funcţionare suplimentară a Centralei de la Cernavodă e de vreo trei ori mai eficientă financiar decât costurile acestor operaţiuni”, a adăugat el.

Operațiunea de la Pârjoaia a oferit astfel o soluție imediată pentru menținerea debitului necesar centralei, însă avertismentul transmis de Radu Miruță este că problema de fond rămâne. În lipsa proiectului amplu pentru brațul Bala și pentru gestionarea debitului către Dunărea Veche, perioadele viitoare cu niveluri foarte scăzute ale fluviului ar putea readuce Centrala Nucleară de la Cernavodă într-o situație critică.Pot să-ți fac și o serie de titluri click, mai tari, axate pe „Cernavodă risca să fie oprită” sau pe proiectul blocat din 2024.