România a trecut de la importuri masive la export de energie. Vântul din Dobrogea a schimbat complet situația

România a reușit în weekend să își echilibreze sistemul energetic și chiar să exporte electricitate, după mai multe zile în care a fost nevoită să importe cantități importante de energie. Schimbarea a fost determinată de intensificarea vântului în Dobrogea, care a dus la o creștere spectaculoasă a producției din parcurile eoliene. Evoluția vine într-un moment delicat pentru sectorul energetic, afectat de secetă, temperaturi ridicate și oprirea unui reactor de la Centrala Nucleară Cernavodă.

România a produs mai multă energie decât a consumat

Sâmbătă seară, în jurul orei 21:30, când consumul de energie atinge de regulă unul dintre cele mai ridicate niveluri ale zilei, producția internă a depășit necesarul național.

Sistemul energetic genera peste 7.000 MW, în timp ce consumul se situa în jurul valorii de 6.500 MW. Excedentul a permis României să exporte peste 500 MW către statele vecine.

Contribuția decisivă a venit din partea energiei eoliene. Turbinele amplasate în Dobrogea produceau aproximativ 2.460 MW, reprezentând circa 35% din întreaga producție de electricitate a țării. În același timp, instalațiile de stocare au adus în sistem câteva sute de MW, compensând dispariția energiei fotovoltaice după apusul soarelui.

Eolienele au rămas principala sursă de electricitate și duminică dimineață

Situația favorabilă s-a menținut și în prima parte a zilei de duminică.

La ora 07:34, producția totală de energie a României era de 5.623 MW, iar parcurile eoliene furnizau 2.076 MW, ceea ce înseamnă aproape 37% din întreaga producție națională.

La acel moment, structura producției era dominată de energia eoliană, urmată de centralele pe hidrocarburi, cărbune, energia nucleară și hidrocentrale. Astfel, sistemul beneficia de 2.076 MW din eolian, 1.232 MW din hidrocarburi, 787 MW din cărbune, 684 MW din energia nucleară și doar 579 MW din hidroenergie.

Diferență uriașă față de începutul lunii august

Creșterea producției eoliene este cu atât mai importantă cu cât, în ultimele zile, vântul aproape că a lipsit.

Datele operative ale Transelectrica arată că producția medie zilnică din surse eoliene a fost de numai 113 MW pe 1 august, 173 MW pe 2 august, 167 MW pe 3 august, 258 MW pe 4 august și 171 MW pe 5 august.

În acea perioadă, lipsa vântului a obligat România să apeleze la importuri consistente de energie, care în anumite intervale de seară au depășit 2.000 MW.

Sistemul energetic rămâne sub presiune

Chiar dacă situația s-a îmbunătățit în acest weekend, provocările nu au dispărut.

România traversează una dintre cele mai dificile perioade energetice ale verii. Din 28 iulie, Unitatea 1 a Centralei Nucleare Cernavodă este oprită din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, astfel că producția nucleară este asigurată doar de Unitatea 2, cu aproximativ 680 MW.

În același timp, seceta continuă să reducă producția hidrocentralelor, iar temperaturile ridicate mențin un consum ridicat de electricitate, în special în orele de seară.

În aceste condiții, revenirea producției eoliene la peste 2.000 MW a oferit un important respiro sistemului energetic și a permis României să treacă, cel puțin temporar, de la importuri masive la export de energie.

Specialiștii atrag însă atenția că această situație depinde în mare măsură de condițiile meteo. Dacă intensitatea vântului va scădea din nou, producția eoliană se poate reduce rapid, iar sistemul energetic va fi nevoit să acopere deficitul prin creșterea importurilor de electricitate.