Avertisment pentru România și Europa. Ce spun cercetătorii despre seceta care golește Dunărea și Rinul

Schimbările climatice nu mai reprezintă doar un factor care influențează vremea, ci au devenit principalul motor al secetei extreme care afectează Europa în această vară. O analiză realizată de cercetătorii consorțiului World Weather Attribution (WWA) arată că încălzirea globală a crescut dramatic probabilitatea producerii unor astfel de episoade, în timp ce temperaturile ridicate accelerează evaporarea apei din sol, râuri și lacuri.

Consecințele sunt deja vizibile în mai multe state europene. Debitele Dunării și Rinului au coborât la niveluri istorice, transportul fluvial este afectat, agricultura și producția de energie resimt lipsa apei, iar experții avertizează că situația ar putea deveni și mai gravă în 2027 dacă nu vor exista precipitații consistente în sezonul rece.

Studiu: încălzirea globală a făcut seceta extremă de până la 80 de ori mai probabilă

Potrivit analizei publicate de The Guardian, care citează cercetătorii World Weather Attribution, atmosfera mai caldă funcționează asemenea unui adevărat „aspirator”, capabil să rețină mai multă umezeală și să extragă apa din sol, vegetație, râuri și lacuri într-un ritm mult mai rapid decât în trecut.

Concluziile studiului arată că fenomenul a schimbat radical modul în care apare seceta în Europa. Dacă în trecut lipsa precipitațiilor era principalul factor, în prezent temperaturile extreme accelerează evaporarea într-o asemenea măsură încât nici episoadele de ploi nu mai reușesc să refacă rezervele de apă.

Astfel, cercetătorii estimează că seceta extremă a devenit de aproximativ 80 de ori mai probabilă în Europa de Vest și de 40 de ori mai probabilă în Europa de Est comparativ cu o lume fără încălzirea globală provocată de activitatea umană.

Autorii studiului avertizează că, în lipsa schimbărilor climatice, seceta din acest an ar fi fost clasificată drept moderată și nu extremă.

De ce nu și-a revenit Dunărea, deși în România a plouat

Expertul meteo Ionuț Iancu explică faptul că actuala situație a Dunării nu poate fi analizată doar prin prisma precipitațiilor căzute în România.

„Discutăm despre o perioadă de mai bine de nouă luni în care, începând chiar din zona izvoarelor Dunării, Germania a avut un sezon de toamnă-iarnă și o primăvară extrem de secetoase. La fel s-a întâmplat și în Austria. Sunt două dintre țările care contribuie cel mai mult la debitul Dunării.

Nici în celelalte state traversate de fluviu nu au existat precipitații abundente, poate cu excepția României, care a avut un ianuarie foarte bun din punctul de vedere al precipitațiilor. Totuși, chiar și în iunie, debitele nu au revenit la valori normale”, explică specialistul.

Acesta arată că precipitațiile abundente din lunile iunie și iulie nu au fost suficiente pentru refacerea rezervelor de apă.

„Ne uităm la cantitățile de precipitații și observăm că în România, în iunie și iulie, a plouat foarte bine. Însă peste 70-80% din această apă a fost absorbită imediat de un sol extrem de uscat. Ar fi fost nevoie de încă pe atât pentru ca surplusul să poată alimenta rezerva de apă din sol, pânza freatică și straturile aflate sub aceasta, care contribuie inclusiv la susținerea debitului Dunării.

Acest lucru nu s-a întâmplat. Într-o singură propoziție, răspunsul este simplu: nu ne fură nimeni Dunărea, în afară de schimbările climatice și încălzirea globală”, spune expertul.

Dunărea și Rinul, afectate de debite istorice

Efectele secetei sunt deja resimțite în întreaga Europă.

Pe Dunăre, o navă de croazieră cu aproape 200 de pasageri a eșuat pe un banc de nisip, iar în Ungaria nivelul fluviului la Budapesta a coborât până la numai 41 de centimetri.

În România, debitul Dunării la intrarea în țară este de aproximativ 1.700 metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru această perioadă este de circa 4.700 mc/s.

Nivelul redus al apei a afectat transportul fluvial și a creat probleme inclusiv în sectorul energetic, contribuind la oprirea Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavodă.

Nici Rinul nu este ocolit de efectele secetei. Una dintre cele mai importante artere de transport din Europa funcționează cu restricții, multe barje fiind obligate să transporte încărcături reduse din cauza nivelului scăzut al apei.

Expert: „Problema Dunării s-ar putea agrava anul viitor”

Ionuț Iancu avertizează că actuala situație ar putea reprezenta doar începutul unei perioade climatice mult mai dificile.

“Schimbările climatice sunt drastice și vor continua. Problema Dunării s-ar putea agrava anul viitor. Acum ne uităm și ne mirăm de ceea ce se întâmplă, însă cred că autoritățile ar trebui să se întrebe ce facem dacă această situație continuă și anul următor. Există un scenariu optimist și unul pesimist.

Scenariul optimist este că, începând din septembrie, ultimele actualizări ale Centrului European de Prognoză indică posibilitatea ca perioada septembrie-ianuarie să aducă precipitații foarte bune la nivelul țării. Totuși, gradul de încredere al unor astfel de estimări scade sub 50% pe măsură ce vorbim despre prognoze pe luni”.

Expertul spune că evoluția fenomenului El Niño ar putea influența decisiv sezonul rece.

“Dacă acest lucru se va întâmpla, am putea avea o iarnă mai caldă și mai săracă în precipitații, iar abia din luna mai a anului viitor să înceapă să apară cantități mai importante de ploaie. În acest scenariu, vom intra în sezonul rece cu un deficit sever de apă în Dunăre, care s-ar putea ameliora doar temporar la suprafață, prin creșterea debitului, pentru ca anul viitor să ne confruntăm cu o situație și mai gravă”.

Costurile economice sunt de zeci de miliarde de euro

Cele mai recente studii arată că, dacă încălzirea globală va continua spre un nivel de aproximativ 2,8 grade Celsius, probabilitatea unor episoade de secetă extremă s-ar putea dubla față de prezent.

Un studiu coordonat de dr. Sehrish Usman, de la Universitatea din Mannheim, împreună cu economiști ai Băncii Centrale Europene, estimează că valurile de căldură, secetele și inundațiile din vara trecută au afectat un sfert dintre regiunile Uniunii Europene.

Pierderile economice pe termen scurt sunt evaluate la cel puțin 43 de miliarde de euro, iar costurile totale ar putea ajunge la 126 de miliarde de euro până în 2029.

În Germania, Institutul Kiel estimează că o singură lună cu ape scăzute pe Rin reduce producția industrială cu aproximativ 1%.

Incendiile de vegetație și seceta au aceeași cauză

Cercetătorii atrag atenția că incendiile de vegetație care afectează tot mai des Europa sunt alimentate de același mecanism climatic.

O atmosferă mai caldă extrage umezeala din sol mai repede decât aceasta poate fi refăcută prin precipitații. Solurile uscate nu mai alimentează râurile și vegetația, iar plantele devin mult mai vulnerabile în fața incendiilor.

În Franța, numărul incendiilor înregistrate în această vară este de peste trei ori mai mare decât media anuală, în timp ce serviciul meteorologic Météo-France a raportat cea mai redusă umiditate a solului măsurată atât de devreme în sezon.

România nu este pregătită pentru noua realitate climatică

În opinia lui Ionuț Iancu, România are nevoie urgentă de o strategie adaptată noilor condiții climatice.

„România are nevoie de o strategie climatică clară, iar în acest moment nu o are. Ceea ce există nu vedem nici măcar discutat public, cu atât mai puțin implementat. România trebuie să știe foarte clar în ce direcție se îndreaptă și în ce ritm evoluează schimbările climatice.

Nu mai trăim de mult într-o climă temperat-continentală, așa cum încă se predă în școli. Suntem într-o climă în care anotimpurile se schimbă și devin tot mai imprevizibile. Anul acesta a fost chiar o excepție, pentru că, în mod surprinzător, anotimpurile au respectat tiparul lor obișnuit”.

Specialistul avertizează că lipsa unei comunicări eficiente din partea autorităților favorizează și răspândirea teoriilor conspirației privind schimbările climatice.

“Nu discutăm despre fake news doar în zona politică sau socială. Fenomenul a ajuns și în discuțiile despre climă și meteorologie, domenii în care ai crede că lucrurile sunt mai ușor de verificat. Vedem oameni care susțin că rachetele antigrindină opresc ploile, alții spun că cineva manipulează norii pentru a ploua într-o zonă și nu în alta sau că Dunărea are un debit mai mare pe partea bulgară deoarece apa este reținută în baraje. Toate acestea arată că există un deficit major de educație și de comunicare din partea autorităților în ceea ce privește schimbările climatice și fenomenele meteorologice.”