Cărbunele se închide, energia se scumpește. Șeful Federației Mine Energie: Uite ce bine o ducem

Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie, a criticat politica de reducere accelerată a capacităților de producție pe cărbune. El susține că România riscă să întâmpine dificultăți tot mai mari în asigurarea energiei și consideră necesară menținerea unor grupuri pe cărbune pentru siguranța Sistemului Energetic Național, până la dezvoltarea unor noi capacități de producție.

Avertisment despre energia României: Doar Dumnezeu ne mai scapă de criză

Pîrvulescu a precizat că discuțiile despre redeschiderea unor centrale pe cărbune nu reflectă, în opinia sa, situația reală. Potrivit acestuia, este vorba despre menținerea în funcțiune a unor grupuri existente, astfel încât sistemul energetic să dispună de suficiente capacități pentru a acoperi necesarul de energie.

„În primul rând, este o manipulare. Nu se vorbește despre redeschidere, ci despre rămânerea în funcționare pentru asigurarea adecvanței Sistemului Energetic Național, a acestor patru blocuri de la Oltenia și, eventual, în situație de criză, a blocului care s-a închis pe repede înainte, în luna martie”, a declarat Dumitru Pîrvulescu la Digi24.

Președintele Federației Naționale Mine Energie a invocat și un studiu realizat pentru Transelectrica, despre care afirmă că a indicat necesitatea păstrării unor capacități pe cărbune până la revenirea Unității 1 de la Cernavodă după reparația capitală.

Ce spune Pîrvulescu despre capacitățile pe cărbune

„Vă aduc aminte că Transelectrica a făcut un studiu, realizat de o firmă agreată de Comisia Europeană, în care se spunea clar că, până când va ieși din reparație capitală grupul 1 de la Cernavodă, trebuie să rămânem cu trei blocuri active și două în rezervă, pe cărbune”, a afirmat Pîrvulescu.

El a criticat și orientarea către dezvoltarea capacităților de stocare în baterii, susținând că România are nevoie în continuare de surse capabile să furnizeze energie constant, indiferent de condițiile de producție ale surselor regenerabile.

În acest context, Pîrvulescu a făcut referire la situația unor state europene și a pus sub semnul întrebării măsura în care bateriile pot reprezenta soluția principală pentru securitatea energetică. El a menționat Spania și Portugalia, țări cu o expunere solară mai mare decât România.

„Dacă stocarea în baterii este atât de importantă, de ce nu o fac țările care au o expunere dublă, triplă față de noi la soare? Nu o fac spaniolii, nu o fac portughezii. Asta este întrebarea”, a spus el.

Președintele Federației Naționale Mine Energie a susținut, de asemenea, că politica energetică adoptată în ultimii ani generează costuri importante pentru consumatori. Potrivit afirmațiilor sale, România ajunge să importe energie la prețuri ridicate, în timp ce exportă energie produsă din surse regenerabile.

România, criticată pentru importurile de energie

„Noi am luat niște bani din PNRR și, prin politica energetică care s-a făcut în ultimii ani, cred că pierdem anual două miliarde de euro. Numai că nu îi plătește statul român, ci populația și firmele din România”, a adăugat Pîrvulescu.

El a indicat și volumele de energie importate și exportate în anul precedent, susținând că diferența dintre costurile aferente importurilor și cele obținute prin exporturi reprezintă o povară importantă pentru economie.

„Anul trecut, am importat 18 terawați-oră la preț colosal și am exportat energie regenerabilă, undeva spre 15 terawați-oră. Faceți diferența între acestea – sunt peste două miliarde de euro”, a declarat președintele Federației Naționale Mine Energie.

Pîrvulescu a susținut că nivelul costurilor nu justifică afirmațiile potrivit cărora energia ar fi ieftină pentru consumatori. El a făcut referire la sumele suportate de populație și de companiile din România.

„Nu este normal să iau de la populație și de la firmele din România 900 de milioane de euro și după aceea să spun că energia este ieftină. Nu este ieftină”, a afirmat el.

Exemplul Bulgariei, invocat în discuția despre cărbune

Un alt argument prezentat de Pîrvulescu a fost situația Bulgariei, despre care spune că și-a păstrat o capacitate semnificativă de producție pe cărbune, în ciuda dezvoltării energiei fotovoltaice și a capacităților de stocare.

„De ce Bulgaria, în continuare, cu toate că are stocare de energie și are energie fotovoltaică mai mult decât România, are 4.600 de megawați pe cărbune în activitate și nu a închis aceste grupuri pe cărbune? Noi mai avem 1.600 și dorește Guvernul Bolojan să mai închidă 700! Suntem întregi la minte?”.

Potrivit președintelui Federației Naționale Mine Energie, problema principală este legată de existența unor capacități capabile să producă energie constant, indiferent de condițiile meteorologice. El susține că lipsa energiei produse în bandă afectează funcționarea sistemului energetic.

Pîrvulescu a legat această situație și de proiectele nucleare de la Cernavodă, susținând că România nu va avea un nivel stabil al producției de energie până la realizarea reactoarelor 3 și 4. „Până nu vom face reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, nu vom avea energie stabilă”, a adăugat Pîrvulescu.

Rezolvarea crizei este Dumnezeu și efortul nostru

Întrebat despre soluția pentru actuala criză energetică, Pîrvulescu a indicat menținerea pe termen scurt a unor capacități de producție pe cărbune. El a făcut referire și la eforturile angajaților din sector pentru menținerea unor grupuri în funcțiune.

„Rezolvarea crizei ține de Dumnezeu și de efortul pe care îl fac colegii mei, cu disperare, de a ține niște blocuri în funcțiune în momentul în care domnul Bolojan a dat 2.000 de salariați afară în martie. Asta este soluția, Pentru că altă soluție nu mai avem. Să dea Dumnezeu să nu fim într-o situație critică, pentru că aici a fost adus Sistemul Energetic Național și asta o știe toată lumea! ”.

El a criticat și ritmul în care au fost reduse capacitățile de producție pe cărbune, raportând această evoluție la nivelul prețurilor la energie.

„Nu se poate ca, reducând accelerat cărbunele, prețul să crească de patru ori la energie. Asta nu o vede nimeni, pentru că ni s-a spus: «Vai de mine, ce bine o vom duce». Uite ce bine o ducem”, a declarat el.

Critici privind noile investiții energetice

Pîrvulescu a susținut că noile proiecte energetice trebuie evaluate și prin prisma costurilor de producție și a capacității acestora de a furniza energie la prețuri competitive. În acest context, el a făcut referire la proiectul de la Mintia și a afirmat că nivelul costurilor ar putea reprezenta o problemă pentru participarea pe piața energiei.

„Mintia, la cum pornește, are un cost extraordinar de mare. N-are loc în piață”, a punctat Pîrvulescu.

Președintele Federației Naționale Mine Energie a vorbit și despre creșterea costurilor asociate producției pe cărbune, pe fondul investițiilor de mediu și al reducerii capacităților. El a susținut că o parte dintre aceste măsuri au contribuit la diminuarea rentabilității centralelor.

„Ne uităm pe costuri… Ne uităm pe costurile care s-au mărit la cărbune, pentru că au fost niște ONG-uri care ne-au blocat activitatea. Au fost guvernele României care ne-au redus din ce în ce mai mult, ca să intrăm sub pragul de rentabilitate”, a subliniat Pîrvulescu.

El a invocat și investițiile realizate pentru respectarea cerințelor de mediu, susținând că ulterior unele dintre capacitățile respective au fost programate pentru închidere.

„Au fost guverne în România care ne-au făcut să facem investiții de mediu de două miliarde. Și după aceea au zis: «Închideți-le». Păi, noi suntem stat întreg sau ce suntem?”, a conc,luzionat Dumitru Pîrvulescu.