România, în vizorul presei internaționale. Ce se scrie despre oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă

România este prezentată în presa internațională după oprirea celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, decisă pe fondul scăderii istorice a debitului Dunării. Mai multe publicații străine relatează despre efectele secetei asupra sistemului energetic și despre măsurile neobișnuite adoptate de autoritățile române pentru a menține centrala în funcțiune.

Ce se întâmplă la Cernavodă. Decizia care a atras atenția presei internaționale

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă. Decizia a fost luată ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a coborât sub nivelul minim considerat necesar pentru asigurarea apei folosite la răcirea instalațiilor.

Centrala de la Cernavodă are un rol important în sistemul energetic național, iar oprirea ambelor reactoare a atras atenția publicațiilor internaționale. Situația este prezentată în contextul perioadei prelungite de secetă și al temperaturilor ridicate care au dus la scăderea nivelului apelor.

Associated Press relatează despre măsurile luate de România

Associated Press notează că centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României atunci când funcționează la capacitate maximă. Cele două reactoare folosesc apa Dunării pentru răcire, iar primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, pe fondul scăderii nivelului fluviului.

Autoritățile române au încercat să evite oprirea celui de-al doilea reactor prin măsuri neobișnuite. Săptămâna trecută, România a început scufundarea a patru barje încărcate cu piatră în apropierea Canalului Bala, după intervenția armatei în zonă și efectuarea unor detonări controlate.

Potrivit Associated Press, barjele urmau să formeze o barieră subacvatică, cu scopul de a redirecționa apa către albia principală a Dunării și spre Cernavodă. Măsurile adoptate nu au fost însă suficiente pentru menținerea nivelului necesar de apă. Nivelul Dunării a continuat să scadă, iar debitul fluviului a coborât sub pragul necesar pentru funcționarea celui de-al doilea reactor.

Situația de la Cernavodă, comparată cu cea din Ungaria

Associated Press relatează și despre situația din Ungaria, unde autoritățile pregătesc măsuri pentru creșterea nivelului Dunării. Printre soluțiile avute în vedere se numără scufundarea unor barje și construirea unui prag de fund, astfel încât centrala nucleară de la Paks să poată continua să funcționeze.

Centrala de la Paks se află în pragul unei opriri pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare. Situația din cele două țări este legată de scăderea debitului Dunării, care afectează disponibilitatea apei necesare pentru răcirea reactoarelor.

Bloomberg relatează că România își oprește singura centrală nucleară, în timp ce Ungaria încearcă să mențină în funcțiune propria centrală. Publicația leagă cele două situații de seceta persistentă și de efectele acesteia asupra debitului Dunării.

Bloomberg: centrala este oprită complet pentru prima dată din 2003

Potrivit Bloomberg, oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă face ca centrala, cu o capacitate totală de 1.400 MW, să fie oprită complet pentru prima dată din 2003 din cauza secetei. Primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, după reducerea nivelului Dunării.

Valurile de căldură și lipsa aproape totală a precipitațiilor au dus la scăderea nivelurilor lacurilor și râurilor. Bloomberg notează că aceste condiții au afectat și traficul pe căile navigabile și au pus presiune asupra sistemelor energetice din Europa.

Cele mai severe probleme sunt semnalate în partea de est a continentului, unde seceta și temperaturile ridicate au afectat disponibilitatea apei. Situația de la Cernavodă este astfel prezentată de presa internațională ca parte a unor probleme mai ample provocate de condițiile meteorologice.

Oprirea ambelor reactoare reduce temporar contribuția energiei nucleare la producția de electricitate a României, într-un moment în care autoritățile urmăresc să gestioneze consumul și resursele disponibile.

Reuters relatează despre „starea de urgență”

Reuters scrie că cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă au câte 706 MW și asigură împreună aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Oprirea celui de-al doilea reactor a fost determinată de scăderea debitului Dunării sub nivelul necesar pentru răcirea instalațiilor.

Reuters notează că România a instituit stare de urgență în sectorul energetic pentru întreaga lună august și a cerut companiilor și populației să reducă voluntar consumul în orele de vârf, în special seara.

Ministerul Energiei a repornit o centrală pe lignit cu o capacitate de 330 MW și se bazează, de asemenea, pe producția eoliană și pe energia hidro, în funcție de cantitatea de apă disponibilă în lacurile de acumulare. Cererea de energie în intervalele de vârf este estimată să fie mai redusă datorită temperaturilor ușor mai scăzute.

România dispune de o capacitate transfrontalieră de aproximativ 4.000 MW pentru importurile de energie electrică, potrivit datelor transmise de Ministerul Energiei și citate de Reuters. Guvernul a pregătit, de asemenea, un mecanism pentru întreruperea etapizată a alimentării cu energie a consumatorilor industriali, cu notificare prealabilă, în cazul în care situația va impune aplicarea unei astfel de măsuri.

Reuters amintește că autoritățile au încercat să evite oprirea celui de-al doilea reactor prin măsuri fără precedent. Printre acestea s-au numărat detonarea unei formațiuni de roci, dragarea albiei Dunării și scufundarea unor barje încărcate cu piatră, cu scopul de a redirecționa fluxul de apă către zona centralei de la Cernavodă.