Guvernul vrea să deblocheze proiectul Bala 2. Lucrările ar trebui să asigure apa necesară reactoarelor de la Cernavodă

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat constituirea unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, după problemele provocate de scăderea debitului Dunării la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Investiția ar urma să crească nivelul apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și să asigure apa de răcire inclusiv pentru viitoarele reactoare 3 și 4.

Proiectul Bala 2 ar urma să crească nivelul Dunării Vechi cu peste un metru

Guvernul încearcă să accelereze un proiect hidrotehnic care ar putea reduce vulnerabilitatea Centralei Nucleare de la Cernavodă în perioadele în care debitul Dunării scade puternic.

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a semnat decizia pentru constituirea unui grup interministerial care se va ocupa de deblocarea proiectului Bala 2.

Potrivit acestuia, investiția include lucrări hidrotehnice, operațiuni de dragare și intervenții necesare pentru siguranța navigației. Datele proiectului indică faptul că, după realizarea lucrărilor, nivelul apei pe Dunărea Veche ar putea crește cu peste un metru, iar debitul ar putea ajunge aproape dublu față de nivelul actual.

Proiectul nu este unul nou. Studiul de fezabilitate a fost început în urmă cu aproximativ zece ani, iar din 2024 investiția dispune de toate avizele și aprobările necesare, inclusiv de Hotărârea de Guvern privind indicatorii.

Bolojan susține însă că proiectul nu a primit finanțare deoarece Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar.

Lucrările ar putea fi finalizate în trei ani

Următorii pași presupun reverificarea soluțiilor tehnice propuse, actualizarea prețurilor și identificarea finanțării necesare.

Administrația Fluvială de la Galați ar urma să organizeze licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Potrivit calendarului prezentat de premierul interimar, investiția ar putea fi finalizată în aproximativ trei ani.

La finalul lucrărilor, proiectul ar trebui să asigure apa de răcire necesară atât Unităților 1 și 2 existente la Cernavodă, cât și viitoarelor Unități 3 și 4.

Ilie Bolojan a arătat că proiectul trebuie tratat ca o soluție pe termen lung pentru creșterea siguranței sistemului energetic, în condițiile în care efectele investițiilor și ale politicilor publice din energie apar, de regulă, după doi sau trei ani.

Oprirea Unității 2 a scos din sistem aproximativ 650 MW

Anunțul privind proiectul Bala 2 vine după ce scăderea debitului Dunării a determinat oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă.

Potrivit premierului interimar, sistemul energetic național este stabil, iar estimările existente nu indică riscuri pentru alimentarea cu energie electrică la nivelul țării.

Oprirea reactorului a scos însă din sistem aproximativ 650 MW. Bolojan a arătat că această cantitate reprezintă aproape 10% din consumul național de energie electrică.

Pentru compensarea producției nucleare lipsă, autoritățile și Dispecerul Energetic Național au apelat la producția hidro, eoliană și pe cărbune, precum și la importuri.

România dispune, potrivit informațiilor prezentate de premierul interimar, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.

Bolojan a precizat și că autoritățile române au notificat Comisia Europeană în legătură cu situația de criză. Premierul le-a mulțumit totodată consumatorilor care și-au redus consumul de energie în orele de seară.

Bolojan spune că proiectul ar fi putut evita actualele probleme de la Cernavodă

Premierul interimar a legat actuala situație atât de seceta din bazinul Dunării, cât și de întârzierile acumulate în realizarea unor investiții considerate necesare pentru sistemul energetic.

În opinia sa, dacă lucrările deja proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării către Cernavodă ar fi fost prioritizate și realizate la timp, centrala nucleară ar fi putut continua să funcționeze.

Bolojan a susținut că România are nevoie de măsuri pe termen lung și că problemele acumulate în ani de zile nu pot fi rezolvate prin intervenții imediate.

El a arătat că funcționarea centralei de la Cernavodă ar fi asigurat aproape 20% din necesarul de energie electrică, în condițiile în care situația actuală a dus la închiderea ambelor grupuri nucleare.