Alimentele s-au ieftinit, dar presiunile ascunse din economie nu au dispărut. Ce urmează pentru consumatori

Inflația prețurilor la alimente din zona euro a încetinit în ultimele luni, însă economiștii avertizează că efectele unor costuri mai ridicate pentru energie și îngrășăminte ar putea ajunge cu întârziere la consumatori. Evoluțiile recente din piețele de materii prime, precum și fenomenele meteorologice extreme din această vară, ar putea influența din nou prețurile produselor alimentare din supermarketuri.

Prețurile alimentelor au început să scadă: ce ar putea schimba situația în supermarketuri

Creșterea costurilor pentru petrol și îngrășăminte, determinată de tensiunile geopolitice, nu s-a reflectat încă pe deplin în prețurile finale ale alimentelor. Explicația este legată de modul în care aceste costuri se propagă prin lanțul de aprovizionare: fermierii absorb inițial cheltuielile suplimentare, apoi acestea sunt transferate către procesatori, distribuitori și, în cele din urmă, către magazine.

Economiștii de la Oxford Economics și Deutsche Bank estimează că presiunile acumulate ar putea determina o accelerare a inflației alimentare în perioada următoare. Oxford Economics anticipează că inflația prețurilor la alimente în zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3% în 2027, de la 1,6% în iunie 2026.

„Deficitul de îngrășăminte cauzat de blocada Strâmtorii Ormuz și de creșterea prețurilor a fost mai puțin sever decât se anticipase, dar va afecta randamentele agricole”, au declarat economistul senior Tomas Dvorak și economistul principal Ricardo Amaro.

Costurile materiilor prime ajung cu întârziere la consumatori

Economiștii de la Deutsche Bank au analizat impactul șocului produs de evoluția prețurilor la petrol și îngrășăminte și au estimat că acesta ar putea majora prețurile alimentelor cu aproximativ 1,3% în Regatul Unit și cu 0,8% în zona euro în următorul an. Efectul ar putea contribui cu aproximativ 0,1 până la 0,15 puncte procentuale la inflația generală.

Oxford Economics estimează că schimbările recente ale prețurilor la mărfuri ar putea adăuga aproximativ 0,5 puncte procentuale la inflația alimentară din zona euro în următoarele 12 luni. Produsele alimentare neprocesate ar urma să resimtă mai rapid aceste modificări decât alimentele procesate.

Prețul petrolului Brent, utilizat ca reper internațional, a crescut în perioada conflictului din Iran, de la aproximativ 72,50 dolari pe baril la 118 dolari pe baril, înainte să coboare spre 83 de dolari pe baril după armistițiu. Deutsche Bank estimează că prețurile ar putea continua să scadă treptat în lunile următoare, potrivit piețelor futures, însă o nouă escaladare a tensiunilor ar putea schimba această perspectivă.

Și ureea, unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte pe bază de azot, a înregistrat o creștere puternică a prețului spot la începutul conflictului, urmată de o scădere. Fluctuațiile acestor costuri nu au fost încă reflectate complet în prețurile plătite de consumatori pentru alimente.

Situația actuală a prețurilor alimentare din zona euro

Inflația alimentară din zona euro a coborât de la 2,5% în decembrie 2025 la 1,6% în iunie 2026, conform estimării preliminare a Eurostat. Nivelul reprezintă cea mai redusă valoare a inflației armonizate pentru alimente din această perioadă de după mijlocul anului 2021.

Reducerea ritmului de creștere a prețurilor a fost susținută de o recoltă bună de cereale în 2025 și de o ofertă mai mare de lapte crud, care a contribuit la scăderea prețurilor produselor lactate. De asemenea, unele șocuri internaționale anterioare s-au diminuat, iar prețurile pentru cacao, ciocolată și cafea s-au stabilizat după creșterile puternice din 2025.

Prețurile uleiului de măsline continuă să scadă după nivelurile record atinse în 2022, iar costurile mai mici ale energiei au redus cheltuielile de procesare pentru producătorii alimentari.

Oxford Economics estimează că acești factori vor continua să mențină inflația alimentară la un nivel redus în perioada următoare. Deutsche Bank arată că produsele lactate, zahărul, dulciurile și cafeaua au fost printre principalele categorii care au contribuit la inflația alimentară în 2025, însă influența lor s-a redus ulterior.

Vremea extremă poate influența prețurile alimentelor în 2027

Aproape jumătate dintre produsele alimentare s-au ieftinit în ultimele trei luni, iar aproximativ 20% au înregistrat creșteri de preț mai mari de 2%, potrivit Oxford Economics. Indicatorii privind prețurile la poarta fermei și cele en-gros indică, de asemenea, o perioadă cu presiuni reduse asupra prețurilor alimentare.

Totuși, economiștii consideră că efectele costurilor mai ridicate pentru energie și îngrășăminte ar putea deveni vizibile ulterior. „Însă credem că inflația prețurilor alimentelor este pe cale să se accelereze, doar cu o întârziere mai mare decât am prevăzut anterior”, se arată în raport.

Pe lângă evoluția materiilor prime, condițiile meteorologice extreme din această vară ar putea avea un rol important asupra prețurilor alimentelor din anul următor. Temperaturile ridicate și perioadele prelungite de secetă afectează culturile agricole din mai multe regiuni europene.

„Credem că valurile de căldură din această vară vor fi un factor de creștere mai puternic al prețurilor la alimente anul viitor decât războiul”, scriu economiștii.

Oxford Economics estimează că efectele fenomenelor meteo ar putea contribui cu până la un punct procentual la inflația alimentară din 2027. Un episod puternic El Niño-Oscilație Sudică (ENSO) ar putea amplifica fenomenele meteorologice extreme și riscurile pentru producția agricolă.

„Impactul vremii nefavorabile s-ar putea accentua din cauza fenomenului El Niño deosebit de puternic din acest an. Estimăm că acesta va contribui cu până la 1 punct procentual la inflația alimentelor anul viitor și vom crește previziunile noastre pentru 2027 la aproximativ 3%”, a declarat Oxford Economics.

Efectele temperaturilor ridicate asupra prețurilor pe termen lung

Oxford Economics citează un document de lucru al Băncii Centrale Europene din 2023, care arată că temperaturile mai ridicate pot influența prețurile alimentelor și inflația generală pentru o perioadă de până la 12 luni după producerea unui șoc meteorologic.

Analiza BCE estimează că, până în 2035, încălzirea globală ar putea crește inflația medie anuală a prețurilor alimentelor la nivel mondial cu valori cuprinse între 0,92 și 3,23 puncte procentuale, în funcție de scenariul climatic.

Documentul arată că valul de căldură din Europa din 2022 a contribuit la creșterea inflației alimentare europene cu 0,67 puncte procentuale și a celei din zona euro cu 0,78 puncte procentuale, cele mai importante efecte fiind observate în sudul Europei.

Cercetătorii estimează că viitoarele perioade de căldură extremă ar putea avea un impact mai mare asupra prețurilor, pe măsură ce temperaturile cresc. În aceste condiții, culturile agricole pot deveni mai vulnerabile la stresul termic, iar pierderile de recoltă pot genera presiuni suplimentare asupra prețurilor alimentelor.