Prețul petrolului continuă să crească. Tensiunile din Orientul Mijlociu amenință piața globală. Carburanții s-ar putea scumpi

Piața mondială a energiei intră din nou într-o perioadă de incertitudine, pe fondul escaladării conflictelor din Orientul Mijlociu și al situației tot mai tensionate din Strâmtoarea Ormuz. Prețul petrolului și-a continuat creșterea marți, investitorii evaluând riscul ca transporturile de țiței din Golful Persic să fie perturbate. Evoluția ar putea avea efecte dincolo de sectorul energetic, prin scumpirea carburanților, reapariția presiunilor inflaționiste și menținerea unor dobânzi ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Prețul petrolului crește pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu

Cotațiile internaționale ale petrolului au continuat să avanseze marți, în condițiile în care intensificarea confruntărilor din Orientul Mijlociu a readus în atenția piețelor problema securității aprovizionării globale cu energie.

Investitorii urmăresc în special evoluțiile din Golful Persic și situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre principalele artere maritime pentru transportul petrolului la nivel mondial, potrivit Euronews.

Mesajele contradictorii transmise de Statele Unite și Iran în legătură cu situația și controlul asupra coridorului maritim au accentuat nesiguranța. Piețele încearcă să estimeze în ce măsură confruntările militare ar putea afecta circulația petrolierelor și, implicit, cantitățile de țiței care ajung pe piețele internaționale.

Petrolul Brent a depășit pragul de 84 de dolari pe baril

Petrolul Brent, utilizat drept reper pentru piața europeană, a urcat marți la peste 84 de dolari pe baril. Creșterea vine după o ședință de tranzacționare în care cotația înregistrase deja un avans de aproape 10%.

Și petrolul american West Texas Intermediate (WTI) și-a menținut tendința ascendentă, prețul ajungând în jurul valorii de 79,2 dolari pentru un baril.

Nivelurile actuale sunt încă mult sub pragul de aproximativ 120 de dolari pe baril înregistrat în alte perioade marcate de șocuri geopolitice și dezechilibre majore pe piața energetică. Cu toate acestea, viteza cu care au crescut cotațiile readuce în discuție posibilitatea unei noi perioade de volatilitate severă.

Principala preocupare a traderilor nu este doar evoluția conflictului, ci riscul concret ca livrările de petrol să fie reduse sau întârziate. Chiar și fără o oprire completă a transporturilor, problemele de navigație, costurile suplimentare și evitarea zonei de către nave pot pune presiune asupra prețurilor.

Strâmtoarea Ormuz, punctul sensibil al pieței mondiale de petrol

Strâmtoarea Ormuz are o importanță strategică majoră pentru economia mondială. Coridorul maritim leagă Golful Persic de Oceanul Indian și este esențial pentru exporturile de petrol și gaze naturale provenite din Orientul Mijlociu.

Orice perturbare a traficului prin această zonă poate produce rapid efecte asupra pieței energetice internaționale. Temerea investitorilor este că escaladarea militară ar putea limita capacitatea producătorilor din regiune de a transporta petrolul către marile economii consumatoare.

În contextul actualelor confruntări, mai multe petroliere au evitat traversarea zonei. O astfel de tendință poate afecta fluxurile comerciale chiar și în absența unei blocade oficiale, deoarece operatorii maritimi trebuie să ia în calcul riscurile de securitate, costurile de asigurare și eventualele întârzieri.

Reducerea numărului de nave care tranzitează regiunea alimentează temerile privind o diminuare a ofertei disponibile pe termen scurt. Pe o piață extrem de sensibilă la orice dezechilibru între producție și consum, perspectiva unor livrări mai mici poate determina creșteri rapide ale cotațiilor.

Bursele din Asia au reacționat la escaladarea tensiunilor

Nervozitatea nu s-a limitat la piața petrolului. Tensiunile geopolitice și creșterea costurilor energetice au afectat și marile piețe financiare din Asia.

Indicele Nikkei din Japonia a înregistrat un declin de aproximativ 1%, în timp ce piața bursieră din Coreea de Sud a pierdut peste 3%. Bursele din China și Australia au încheiat, de asemenea, ședințele de tranzacționare în teritoriu negativ.

Investitorii și-au redus expunerea pe active considerate mai riscante, iar presiunea s-a resimțit inclusiv în sectorul tehnologic. Companiile care au beneficiat în ultimii ani de expansiunea accelerată a investițiilor în inteligența artificială au intrat din nou în atenția piețelor.

Pe Wall Street, acțiunile unor companii precum Nvidia și Micron Technology au rămas sub presiune. Investitorii se tem că evaluările ridicate ale unor grupuri din sectorul inteligenței artificiale ar putea deveni dificil de justificat într-un scenariu în care economia mondială încetinește, costurile de finanțare rămân mari, iar companiile își temperează investițiile.

Scumpirea petrolului ar putea duce la prețuri mai mari la carburanți

Evoluția petrolului este urmărită cu atenție și din cauza efectelor pe care le poate avea asupra consumatorilor. O creștere persistentă a cotațiilor internaționale se poate transmite, în timp, către prețurile carburanților.

Costurile mai mari pentru benzină și motorină afectează direct transportatorii, companiile de logistică și operatorii economici care depind de transportul rutier. Ulterior, o parte din aceste cheltuieli poate fi transferată în prețurile produselor și serviciilor.

Impactul nu se limitează însă la carburanți. Petrolul și produsele derivate sunt utilizate într-o gamă extinsă de activități economice, iar scumpirea energiei poate crește costurile de producție, transport și distribuție.

Într-un asemenea scenariu, consumatorii ar putea resimți efectele inclusiv la prețurile bunurilor de larg consum. Riscul este ca șocul energetic să genereze un nou val de presiuni inflaționiste într-un moment în care marile economii încearcă să stabilizeze creșterea prețurilor.

Băncile centrale ar putea menține dobânzile ridicate

O revenire a inflației provocată de energie ar putea complica strategia marilor bănci centrale. Rezerva Federală a Statelor Unite și Banca Centrală Europeană urmăresc atent evoluția prețurilor înainte de a lua decizii privind politica monetară.

Dacă petrolul continuă să se scumpească, iar costurile suplimentare se transmit către consumatori, procesul de reducere a inflației ar putea încetini. În aceste condiții, băncile centrale ar putea fi obligate să mențină dobânzile la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Nu este exclus nici scenariul unor noi majorări ale dobânzilor, dacă presiunile inflaționiste devin suficient de puternice. O asemenea evoluție ar însemna credite mai costisitoare pentru populație și companii și ar putea tempera investițiile și consumul.

Piețele urmăresc acum fiecare evoluție din Orientul Mijlociu, în special situația din Strâmtoarea Ormuz. Direcția prețului petrolului va depinde în mare măsură de capacitatea statelor implicate de a evita perturbarea transporturilor energetice prin una dintre cele mai importante rute maritime ale lumii.