Adrian Câciu lansează acuzații privind PNRR. Avertisment despre energie și salarii: „Sunteți de acord să aveți veniturile înghețate pe următorii 20 de ani?”

Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu lansează un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan și a modului în care au fost gestionate angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență. Social-democratul susține că dezbaterea publică privind reformele din PNRR evită două dintre cele mai sensibile teme: închiderea unor capacități de producție a energiei pe bază de cărbune și condițiile care ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării. Câciu acuză actuala putere că pune presiune asupra Parlamentului, în timp ce parlamentarii PNL și USR nu și-ar asuma, prin inițiative legislative proprii, reformele despre care vorbesc public.

Adrian Câciu, atac la adresa lui Ilie Bolojan pe tema PNRR

Adrian Câciu deschide seria acuzațiilor cu două întrebări referitoare la efectele pe care, în opinia sa, le-ar putea avea îndeplinirea unor jaloane asumate de România prin PNRR.

„Sunteți de acord să fie închise centralele pe carbune începând cu 31 august 2026?
Sunteți de acord să aveți veniturile înghețate pe urmatorii 20 de ani?
Acestea sunt întrebarile care ar fi trebuit puse de gloata bolojenistă când se refera la PNRR!
Nu isteria unui vot imperativ, neconstituțional și împotriva interesului național!”

Fostul ministru al Finanțelor susține că discuția privind reformele și jaloanele din PNRR este prezentată într-o manieră incompletă și că publicului nu îi sunt explicate suficient consecințele măsurilor care trebuie adoptate.

În centrul criticilor sale se află Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, pe care Câciu îi acuză că au gestionat revizuirea PNRR fără o dezbatere instituțională suficientă.

Câciu: România ar fi pierdut 7 miliarde de euro din PNRR în 2025

Adrian Câciu afirmă că România a renunțat, în anul 2025, la finanțări de 7 miliarde de euro din PNRR. În același timp, susține fostul ministru, contractele aferente proiectelor respective ar fi rămas în sarcina bugetului de stat.

„Hai să prezint câteva chestiuni:
Anul trecut, în 2025, România A PIERDUT 7 MILIARDE EURO din PNRR.
Din pix, fără lege, fără acceptul Parlamentului României, prin simpla decizie a lui Bolojan și Pîslaru care au depus la Comisia Europeană un PNRR revizuit prin care au renunțat la cele 7 miliarde euro!
Contractele aferente au rămas pe bugetul de stat!
Nu le-a păsat, nu au cerut acordul instituțional al nimanui, nu s-au mai jelit pe la tv ca daca România pierde banii va trebui sa se împrumute scump ca să achite facturile din contractele aflate în derulare!!!
Nu au făcut tam-tam, nu au mai certat Parlamentul, au pus câtiva propagandiști sa ne spună că, de fapt, am câstigat pierzând și au pus batista pe țambal!
7 miliarde de euro!”

Social-democratul compară situația invocată din 2025 cu actualele dispute privind adoptarea unor acte normative asociate jaloanelor PNRR.

Acesta îl acuză pe Ilie Bolojan că pune presiune pe parlamentari pentru adoptarea legilor, invocând inclusiv articolul 69 din Constituția României, referitor la mandatul reprezentativ și nulitatea mandatului imperativ.

Adrian Câciu acuză presiuni asupra Parlamentului

În mesajul său, fostul ministru al Finanțelor susține că parlamentarii nu pot fi obligați să voteze într-un anumit mod și pune sub semnul întrebării asumarea politică a reformelor cerute în cadrul PNRR.

„Acum cearta Parlamentul invocând un mandat imperativ asupra parlamentarilor, adică încălcând articolul 69 din Constituția României, ca nu votează niște legi.
Care legi?
În calitate de senator, Ilie Bolojan nu a propus nici o lege cu privire la vreo reformă PNRR.
De altfel, niciunul dintre parlamentarii USR sau PNL nu au depus vreo inițiativă legislativă cu privire la vreuna din cele șase mari reforme invocate!
De ce?
Pentru că le e frică să îsi asume să pună semnatura pe vreuna din reforme!
De ce le e frică?
Pentru că i-ar alerga românii cu furci pe strada!”

Adrian Câciu susține că există două reforme majore rezultate din revizuirea PNRR din noiembrie 2025 care ar trebui explicate public. Prima privește sectorul energetic, iar cea de-a doua este legată de salarizarea din sistemul public.

Avertisment privind închiderea capacităților de producție pe cărbune

Prima temă ridicată de fostul ministru se referă la capacitățile de producție a energiei electrice pe bază de cărbune.

Câciu afirmă că, până la 31 august 2026, ar trebui închise capacități de producție echivalente cu 700 MWh și cere explicații privind efectele asupra sistemului energetic, prețurilor și importurilor.

„Vă spun două mari „reforme” asa cum au rezultat ele din marea revizuire a PNRR făcută de Pîslaru și Bolojan din noiembrie 2025.

1. La 31 august trebuie închise capacităti de producție energie pe bază de carbune de echivalentul a 700 MWh.Asta nu vă spune nici Pîslaru, nici ministrul interimar al energiei, the one and only, Ilie Săracie Bolojan!Ce se întâmplă cu oamenii, ce se întâmplă cu piata energiei cand vor disparea 700 MWh din sistem, crește prețul, cresc importurile?Nimic!Narativul este despre votul imperativ, musai, obligatoriu de dat de către parlamentari!Pe bune?Păi ne-a trimis Bolojan sau trotinetiștii în Parlament?”

Tema producției de energie pe bază de cărbune este una dintre cele mai sensibile din procesul de tranziție energetică. Adrian Câciu susține că o eventuală eliminare a unor capacități din sistem trebuie analizată inclusiv din perspectiva impactului social, a prețului energiei și a dependenței de importuri.

Adrian Câciu avertizează asupra noii legi a salarizării

A doua problemă invocată de fostul ministru privește noua lege a salarizării. Potrivit acestuia, România ar trebui să aibă până la 31 august o nouă legislație în domeniu.

Câciu afirmă însă că jalonul ar conține o „capcană” legată de corelarea cu Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

„2. La 31 august ar trebui ca România sa aibă o noua lege a salarizarii!
Ce nu spune Bolojan și Pîslaru?
Ca noua lege va PREVEDE ÎNGHEȚAREA VENITURILOR stabilite prin acest act normativ PE URMĂTORII 20 DE ANI, până când România va ajunge să aibă o datorie publică mai mică de 50% din PIB.
România este deja la 62% datorie publică din PIB și are un trend ascendent al datoriei publice pe următorii 10 ani, cand va ajunge, probabil la peste 80%.
Revenirea la 50% pondere a datoriei publice în PIB, în paradigma actuala de politică guvenamentală nu poate avea loc mai devreme de anul 2045.”

Fostul ministru leagă argumentul său de prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare și susține că mecanismul ar putea afecta cheltuielile de personal.

„De ce spun asta?
Pentru că jalonul renegociat de Pîslaru prevede corelarea cu Legea Responsabilitătii Fiscal Bugetare nr. 69/2010, care prevede că, in cazul în care datoria publica este mai mare de 50% din PIB cheltuielile de personal sunt inghetate.
Asta e marea capcana a jalonului cu legea salarizarii.”

Acuzații privind sistemele de sănătate, educație, apărare și ordine publică

Adrian Câciu merge mai departe cu acuzațiile și susține că noua abordare ar putea avea efecte asupra marilor sisteme publice din România.

Fostul ministru indică sănătatea, educația, apărarea și ordinea publică și afirmă că scăderea veniturilor ar putea determina plecarea angajaților din aceste domenii.

„O a doua capcană este scăderea veniturilor la marile sisteme publice:
Sănătate, Educatie, Aparare și Ordine Publică!
Aici este un scop pervers al dreptei care, prin acest tip de abordare doreste, de fapt, depopularea marilor sisteme publice în vederea PRIVATIZĂRII lor!”

Fostul ministru amintește de proiectul legii salarizării din 2023

Adrian Câciu respinge și criticile potrivit cărora foștii miniștri ai Muncii ar fi trebuit să finalizeze mai devreme reforma salarizării.

El susține că un proiect a existat în anul 2023 și că acesta prevedea creșteri de venituri pentru angajați, fără mecanismul de înghețare despre care vorbește în prezent.

„în subsidiar, pentru grobienii politici care spun că, de ce nu s-a făcut legea mai devreme, le aduc aminte ca a existat un astel de proiect în 2023, care crestea veniturile angajatilor și nu permitea înghetarea acestor venituri.
La acea vreme, ministrul liberal al finanțelor, Marcel Boloș s-a întors de la Bruxelles și a cerut ca aceasta reformă sa fie mutată în anul 2026, dar sa intre în vigoare când România va avea un deficit public de cel mult 5%.
Drept urmare, jalonul a fost trecut din cererea de plata nr. 3 în cererea de plata nr.6 prin revizuire PNRR din decembrie 2023.
Documentele sunt publice, declaratiile la fel.
Așa ca nu este despre de ce nu au facut-o ministrii muncii de atunci, este despre termenul si conditiile negociate de ministrul LIBERAL AL FINANȚELOR.”

Adrian Câciu îi provoacă pe parlamentarii PNL și USR să depună legile

La finalul mesajului, fostul ministru al Finanțelor revine asupra responsabilității politice pentru adoptarea reformelor din PNRR.

Acesta îi întreabă pe parlamentarii PNL și USR de ce nu inițiază chiar ei proiectele legislative necesare și îl atacă din nou direct pe Ilie Bolojan.

„Pe final, o intrebare:
De ce niciunul dintre parlamentarii PNL sau USR nu depun aceste legi în Parlament?
De ce „fugem”, Ilie Saracie, de răspundere în fața poporului?”

Mesajul lui Adrian Câciu apare în contextul disputelor politice privind reformele asumate de România prin PNRR și termenele pentru îndeplinirea jaloanelor. Fostul ministru contestă presiunea exercitată asupra Parlamentului și cere ca efectele măsurilor din energie și salarizare să fie prezentate public înaintea adoptării actelor normative.