Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, trage un semnal de alarmă: Incultura economică lasă teren prielnic pentru capcana populismului

Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României, avertizează că nivelul redus al educației economice favorizează apariția populismului și a deciziilor economice greșite. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat revistei Ambasador pentru România, publicat și pe blogul personal. Oficialul susține că dezvoltarea economică durabilă depinde de educație financiară, politici publice fundamentate și instituții solide.

Cosmin Marinescu: Lipsa educației economice afectează deciziile individuale și politicile publice

Cosmin Marinescu afirmă că nivelul redus al educației economice produce efecte care depășesc sfera deciziilor personale privind economisirea sau investițiile și influențează inclusiv calitatea dezbaterii publice și modul în care sunt elaborate politicile economice.

În opinia viceguvernatorului BNR, lipsa unor cunoștințe economice de bază creează condițiile în care mesajele populiste devin mai ușor de acceptat, chiar dacă acestea pot genera efecte negative pe termen lung asupra economiei.

„Incultura economică lasă teren prielnic pentru capcana populismului, care ajunge să deturneze dezvoltarea economică sustenabilă. Se întâmplă adesea ca programele politice să conțină propuneri hazardate din punct de vedere economic, pe care publicul le percepe drept beneficii directe și imediate. Uneori, ceea ce poate părea benefic pe termen scurt (…) se poate transforma pe termen lung în costuri sau chiar prejudicii pentru toată lumea”, spune viceguvernatorul BNR.

Acesta acordă o atenție specială educației financiare, despre care afirmă că reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru consolidarea rezilienței economiei și pentru adoptarea unor decizii responsabile de către cetățeni.

„Convingerea mea este că informarea corectă și educația financiară sunt condiții sine qua non pentru ca cetățenii să poată lua decizii responsabile, dar și pentru a beneficia de bună guvernare din partea autorităților”, spune acesta.

Viceguvernatorul BNR atrage atenția și asupra decalajului existent între România și statele din Europa Occidentală în ceea ce privește nivelul alfabetizării financiare. Potrivit acestuia, aproximativ 40% dintre adulții din România pot fi considerați alfabetizați financiar, comparativ cu aproape 60% în Europa Occidentală, iar doar puțin peste 15% dintre adulți dețin cunoștințe financiare avansate. În opinia sa, această situație contribuie la adoptarea unor decizii economice greșite și alimentează discursurile populiste.

Politicile publice trebuie fundamentate pe analize riguroase și instituții solide

Viceguvernatorul BNR susține că dezvoltarea economică sustenabilă nu poate fi construită fără politici publice bazate pe cercetare, analize economice solide și instituții capabile să ofere stabilitate și predictibilitate.

În acest context, oficialul afirmă că deciziile economice trebuie să fie rezultatul unor evaluări riguroase și nu al unor măsuri adoptate sub presiunea soluțiilor cu efect imediat, dar fără fundament economic.

„O lecție simplă, dar importantă, vizează necesitatea promovării analizelor riguroase, indispensabile pentru fundamentarea politicilor publice, analize capabile să disciplineze opțiunile de politică dincolo de impulsul soluțiilor facile”, afirmă viceguvernatorul BNR.

Acesta consideră că dezvoltarea durabilă este direct legată de calitatea instituțiilor și de existența unor reguli clare, stabile și responsabile în domeniul economic și administrativ.

„Dezvoltarea durabilă nu poate fi separată de calitatea instituțiilor – ca reguli pentru viața economică și guvernarea politică, reguli de predictibilitate și responsabilitate în sfera politicilor publice. Acestea consolidează încrederea în economie, îmbunătățesc competitivitatea, stimulând investițiile și creșterea economică pe termen lung”, spune acesta.

Referindu-se la rolul economiei în societate, Cosmin Marinescu apreciază că această disciplină trebuie să ofere o bază solidă de cunoaștere, care să permită formularea unor politici eficiente și a unor așteptări realiste.

„Provocarea științei economice este de a furniza acea «cunoaștere corectă» – căci așa se traduce latinescul scientia”, afirmă Marinescu.

Oficialul BNR explică faptul că o mai bună înțelegere a conceptelor economice îi poate ajuta pe cetățeni să distingă între măsurile sustenabile și promisiunile fără acoperire.

„Este foarte important ca noțiunile economice să fie înțelese corect (…) Astfel, cetățenii își vor putea forma așteptări realiste, fezabile, nu unele bazate pe iluzii populiste”, explică oficialul BNR.

Viceguvernatorul BNR cere disciplină fiscală și menținerea obiectivului aderării la zona euro

În interviu, Cosmin Marinescu revine asupra dezechilibrelor bugetare și afirmă că România a ignorat în repetate rânduri avertismentele privind deteriorarea finanțelor publice.

Viceguvernatorul amintește că a atras atenția încă din anul 2019 asupra riscurilor generate de subestimarea deficitului bugetar și apreciază că problemele s-au accentuat ulterior.

„Lecția responsabilității fiscale a fost din nou neglijată în anul 2024, ceea ce a condus la derapajul deficitului bugetar la 9,3% din PIB în termeni ESA”.

În opinia sa, procesul de consolidare fiscală trebuie continuat, iar principalele provocări țin de coerența și calitatea politicilor publice.

„Principala provocare a României ține de calitatea politicilor publice și de coerența acestora cu obiectivele pe care dorim să le urmărim”, afirmă viceguvernatorul.

Cosmin Marinescu consideră, totodată, că aderarea la zona euro trebuie să rămână unul dintre obiectivele strategice majore ale României în următorii ani.

„Consider că aderarea la zona euro poate fi proiectul strategic al României pentru următorul deceniu”, afirmă acesta, argumentând că adoptarea monedei unice ar însemna „o economie mai puternică, dar și un nivel de trai mai bun pentru populație”.

La finalul interviului, viceguvernatorul BNR le transmite tinerilor economiști un apel de a se implica activ în fundamentarea politicilor publice și susține că dezvoltarea României depinde de consolidarea libertății individuale, de extinderea educației economice și de existența unor instituții de drept solide, pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea și prosperitatea pe termen lung.