BNR trage un semnal de alarmă. România se confruntă cu două riscuri sistemice severe

Banca Națională a României (BNR) avertizează că riscurile la adresa stabilității financiare rămân la un nivel ridicat, pe fondul vulnerabilităților interne și al contextului internațional tot mai tensionat. În cel mai nou Raport asupra stabilității financiare, instituția identifică două riscuri sistemice severe care pot afecta evoluția economiei în perioada următoare.

BNR identifică două riscuri sistemice severe pentru economia României

Potrivit Raportului asupra stabilității financiare din iunie 2026, Banca Națională arată că nivelul riscurilor la adresa stabilității financiare se menține ridicat, la un nivel similar celui din raportul anterior. Instituția explică faptul că această situație este determinată atât de vulnerabilitățile interne ale economiei, cât și de incertitudinile generate de evoluțiile internaționale.

Din perspectivă ciclică, BNR a identificat două riscuri sistemice de nivel sever. Primul este reprezentat de incertitudinile generate de multiplele evenimente geopolitice la nivel global, iar al doilea privește deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne. Potrivit raportului, ambele riscuri sunt evaluate cu perspectivă constantă pentru perioada următoare.

În același timp, banca centrală a identificat alte două riscuri sistemice de intensitate moderată. Acestea sunt riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental, care are o tendință de creștere, în special în cazul companiilor nefinanciare, precum și riscul asociat securității cibernetice și inovației financiare, pentru care perspectiva este de intensificare.

Conflictele internaționale și dezechilibrele economice interne se află printre principalele motive de îngrijorare

BNR arată că riscurile externe s-au amplificat după publicarea raportului anterior, în special ca urmare a escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și a blocajelor din Strâmtoarea Ormuz. Potrivit instituției, aceste evoluții au generat un șoc pe partea ofertei, cu efecte asupra securității energetice, inflației, perspectivelor de creștere economică și piețelor financiare internaționale. O eventuală prelungire sau intensificare a conflictului ar putea accentua presiunile asupra piețelor de energie și ar conduce la înăsprirea condițiilor financiare la nivel global.

În ceea ce privește situația internă, BNR avertizează că dezechilibrele macroeconomice continuă să reprezinte un risc major. Raportul arată că economia României a înregistrat o creștere modestă în 2025, iar ajustarea fiscal-bugetară pornește de la niveluri foarte ridicate ale deficitului. Totodată, România continuă să înregistreze cele mai mari deficite bugetar și de cont curent din Uniunea Europeană.

Potrivit documentului, deficitul bugetar calculat conform metodologiei ESA a fost de 7,9% din PIB în 2025, iar prognoza de primăvară a Comisiei Europene indică o reducere la 6,2% din PIB în 2026. Chiar și în aceste condiții, banca centrală consideră că presiunile asupra finanțelor publice rămân importante.

Banca Națională avertizează și asupra riscurilor privind fondurile europene

Raportul subliniază că absorbția fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), are un rol esențial pentru susținerea investițiilor și limitarea efectelor consolidării fiscale. Cu toate acestea, instituția atrage atenția că riscurile privind implementarea proiectelor rămân semnificative.

BNR arată că întârzierile în implementarea reformelor au dus la reducerea valorii totale a PNRR de la 28,5 miliarde de euro la 21,4 miliarde de euro. Până în prezent, România a încasat 6,4 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în timp ce aproximativ 10,7 miliarde de euro, adică aproape jumătate din alocarea rămasă, trebuie încă absorbite.

BNR apreciază că menținerea unui cadru de politici coerent și predictibil, continuarea consolidării fiscale și utilizarea eficientă a fondurilor europene sunt esențiale pentru păstrarea încrederii investitorilor, limitarea presiunilor asupra costurilor de finanțare și consolidarea rezilienței economiei românești în contextul unui mediu internațional caracterizat de incertitudini ridicate.