Horațiu Cosma cere explicații urgente de la CNAIR după noua surpare de pe Autostrada A10 Sebeș – Turda

Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Horațiu Cosma, a solicitat luni, 6 iulie 2026, Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) explicații și un raport detaliat privind noua surpare produsă pe Autostrada A10 Sebeș–Turda, pentru identificarea cauzelor și remedierea definitivă a degradărilor.

Horațiu Cosma cere explicații urgente de la CNAIR după noua surpare de pe Autostrada A10 Sebeș – Turda

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Horațiu Cosma, a anunțat luni, 6 iulie 2026, că a solicitat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) un raport detaliat privind situația apărută pe Autostrada A10 Sebeș – Turda, unde degradările repetate ale carosabilului au generat o nouă surpare.

Potrivit acestuia, raportul trebuie să prezinte cauzele tehnice ale degradărilor, riscurile identificate pentru siguranța circulației, măsurile întreprinse până în prezent și soluțiile propuse pentru remedierea definitivă a acestui punct cu probleme.

Cosma a solicitat, totodată, explicații privind motivele pentru care recepția finală a lucrărilor a fost efectuată în 2023, în condițiile în care în zonă au fost semnalate probleme recurente încă de la darea în trafic a autostrăzii.

Secretarul de stat a cerut CNAIR să prezinte, în regim de urgență, un plan clar pentru eliminarea definitivă a cauzelor degradărilor, astfel încât să fie prevenită extinderea surpării și să nu mai fie necesare intervenții repetate în același punct. Oficialul român a solicitat ca, în cazul în care evoluția situației va impune restricții suplimentare de circulație, CNAIR să analizeze cu prioritate posibilitatea devierii traficului prin organizarea circulației bidirecționale pe celălalt sens al autostrăzii.

Cosma a subliniat că siguranța circulației reprezintă o prioritate și a afirmat că este esențială identificarea exactă a cauzelor care au dus la apariția acestor probleme, stabilirea responsabilităților și implementarea, în cel mai scurt timp, a unei soluții tehnice durabile pentru acest sector al Autostrăzii A10.

A fost emis ordinul de începere pentru proiectarea tronsonului Iași – Ungheni al Autostrăzii Unirii A8

Cosma a anunțat, tot luni, că CNIR a emis ordinul de începere pentru tronsonul 4 Iași – Ungheni al Autostrăzii Unirii A8, marcând astfel intrarea proiectului în etapa de proiectare la doar câteva zile după semnarea contractului. Potrivit acestuia, data de 24 august 2026 va marca începutul perioadei de proiectare pentru tronsonul în lungime de 15,5 kilometri dintre Iași și Podul peste Prut de la Ungheni. Proiectul include, în premieră, realizarea a aproximativ cinci kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, care vor purta același indicativ A8, fiind considerat un proiect cu valoare simbolică și strategică pentru conectarea celor două maluri ale Prutului.

Cosma a precizat că durata totală a contractului este de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt alocate proiectării, iar 36 de luni execuției lucrărilor. Secretarul de stat a subliniat că o prioritate o reprezintă realizarea segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, pentru ca noua legătură rutieră peste Prut să poată fi utilizată cât mai rapid.

Potrivit oficialului român, proiectul cuprinde construirea a 14 poduri și pasaje, două tunele, dintre care unul cu o lungime de 1.760 de metri, precum și două noduri rutiere, inclusiv conexiunea cu viitorul Spital Regional și cu Aeroportul Iași. Cosma a mai arătat că finanțarea este asigurată prin Programul SAFE, prin care România beneficiază de peste 4,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea autostrăzilor A7 și A8, aspect care a permis emiterea rapidă a ordinului de începere.

Acesta și-a exprimat încrederea că experiența internațională a constructorului italian ITINERA și a partenerilor săi, alături de monitorizarea proiectului de către echipa CNIR, va permite respectarea termenelor contractuale și chiar devansarea acestora. El a recunoscut că proiectul presupune provocări importante, generate de relieful dificil, realizarea tunelurilor și a lucrărilor de artă, precum și de desfășurarea lucrărilor în două state cu reglementări diferite, însă a afirmat că Ministerul Transporturilor va asigura cadrul necesar și sprijinul pentru implementarea investiției.

Cosma a declarat că, după semnarea contractului, proiectul intră imediat în faza de implementare și că fiecare etapă parcursă apropie momentul în care se va putea circula pe ultimii kilometri ai Autostrăzii Unirii din România și, în premieră, pe o autostradă construită de România pe teritoriul Republicii Moldova.