Atacurile cibernetice și deepfake devin tot mai sofisticate. BNR: AI amplifică riscurile pentru sistemul financiar
SURSA FOTO: Dreamstime - Atac cibernetic
Banca Națională a României (BNR) atrage atenția că atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate, iar inteligența artificială este folosită din ce în ce mai des de infractorii informatici. În noul Raport asupra stabilității financiare, instituția avertizează că tehnologiile precum deepfake și campaniile avansate de phishing reprezintă un risc în creștere pentru sistemul financiar.
BNR: atacurile informatice devin tot mai greu de identificat din cauza inteligenței artificiale
Raportul BNR arată că riscul asociat provocărilor din domeniul securității cibernetice și al inovației financiare este evaluat la un nivel moderat, însă perspectiva este una de intensificare. Instituția explică faptul că interacțiunea dintre riscurile cibernetice, evoluțiile tehnologice și tensiunile geopolitice determină o creștere a complexității amenințărilor la adresa sectorului financiar.
Potrivit băncii centrale, sectorul serviciilor financiare rămâne o țintă importantă pentru atacatorii care urmăresc obținerea de câștiguri financiare. Principalele obiective sunt compromiterea datelor de autentificare ale clienților, fraudele informatice și atacurile de tip ransomware sau de extorcare.
BNR avertizează că aceste atacuri sunt din ce în ce mai sofisticate deoarece infractorii folosesc inteligența artificială pentru a genera materiale deepfake și campanii de phishing foarte convingătoare, capabile să inducă în eroare utilizatorii și instituțiile financiare. Raportul definește deepfake-ul ca fiind un conținut audio, video sau imagine creat ori modificat cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a imita în mod realist o persoană reală și pentru a crea impresia falsă de autenticitate.
Criminalitatea cibernetică și activitățile de spionaj domină peisajul amenințărilor
Documentul arată că principalele incidente de securitate sunt generate de două categorii majore de amenințări. Criminalitatea cibernetică reprezintă 49% din totalul incidentelor analizate, în timp ce activitățile de spionaj ajung la 47%, cele două categorii dominând aproape în totalitate peisajul actual al riscurilor informatice.
BNR subliniază că actualul context geopolitic contribuie la amplificarea acestor riscuri și că protejarea infrastructurilor digitale devine o componentă esențială pentru menținerea stabilității financiare.
În acest context, banca centrală amintește că Uniunea Europeană a introdus regulamentul Digital Operational Resilience Act (DORA), care stabilește un cadru unitar pentru gestionarea riscurilor cibernetice și a celor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor în sectorul financiar. Regulamentul urmărește inclusiv supravegherea furnizorilor critici de servicii IT utilizați de instituțiile financiare.
BNR avertizează și asupra riscurilor generate de dezvoltarea activelor digitale
Raportul analizează și impactul dezvoltării accelerate a activelor digitale asupra stabilității financiare. Potrivit BNR, tehnologiile blockchain și unele active digitale pot aduce beneficii prin reducerea costurilor și creșterea eficienței tranzacțiilor, însă creează și vulnerabilități importante.
Instituția enumeră mai multe categorii de riscuri. Printre acestea se află fragilitățile generate de finanțele descentralizate (DeFi), volatilitatea ridicată a criptoactivelor precum Bitcoin și Ethereum, riscurile operaționale asociate atacurilor cibernetice și fraudelor, precum și posibilitatea utilizării activelor digitale pentru evitarea sancțiunilor financiare în contexte geopolitice.
BNR precizează că piața globală a criptoactivelor a continuat să crească după pandemie, iar la mijlocul lunii mai 2026 capitalizarea acesteia era estimată la aproximativ 2.536 miliarde de dolari. Chiar dacă reprezintă mai puțin de 2% din capitalizarea piețelor financiare globale, banca centrală consideră că evoluția rapidă a acestui sector impune o monitorizare atentă, în special în contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și al intensificării amenințărilor cibernetice.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.